Egiptul continuă revoluţia sa. Violenţele din ultimele zile au făcut 30 de morţi. După despărţirea de Hosni Mubarak, la 11 februarie a.c., s-a prezis că această mare ţară a lumii arabe nu-şi va regăsi echilibrul prea curând. Mai ales că, printre altele, trei forţe ambiţioase, greu de conciliat, sunt implicate. De o parte laicii, eterogeni, pionierii manifestaţiilor din piaţa Tahrir (Cairo), care aspiră la democraţie fără restricţii, la libertatea de expresie. Partizanii Fraţilor Musulmani apoi, mişcare bine organizată şi populară, care apără valorile conservatoare, fideli islamului. În fine, armata, actuala depozitară a puterii, care doreşte prezervarea intereselor economice şi privilegiilor moştenite de la vechea ordine. Prin demisia guvernului, la capătul a trei zile de violenţe mortale, între manifestanţi şi forţele de ordine, puterea militară, contestată în Egipt, a ajuns la un acord cu reprezentanţii a cinci formaţiuni politice. Militarii au acceptat demisia prezentată de Guvernul lui Essam Charaf, convenindu-se asupra unui guvern „de salvare naţională”. Mareşalul Hussein Tantaui, şeful Consiliului Militar, la putere, a anunţat marţi că alegerile prezidenţiale vor avea loc „înainte de sfârşitul lunii iunie 2012” în Egipt, data transferului de putere către un guvern civil. O grăbire a calendarului, în pofida revendicărilor manifestanţilor, prin organizarea scrutinului prezidenţial, nu poate interveni înainte de sfârşitul lui 2012 sau începutul lui 2013, conform proiectului iniţiat de Consiliul Suprem al Forţelor Armate (CSFA). Acesta conduce Egiptul după căderea lui Hosni Mubarak, la 11 februarie a.c., şi susţine începerea alegerilor legislative la 28 noiembrie a.c.. Hussein Tantaui, şeful statului de fapt, este considerat un Mubarak în ţinută militară. El a precizat că armata este pregătită să organizeze, „în caz de necesitate”, un referendum pe seama transferului de putere „imediat, dacă poporul doreşte”. „Armata nu vrea puterea şi pune interesele poporului înainte de orice considerente” a spus el într-un discurs televizat. Cu aceste noi măsuri, forţele armate speră să pună capăt crizei din ţară. Marţi, manifestanţii au cerut sfârşitul puterii militare. CSFA clamează că încearcă să pună ţara pe calea democratizării, dar este acuzat că vrea să perpetueze sistemul represiv al fostului preşedinte. În timpul reuniunii de marţi, mai multe nume au fost evocate pentru găsirea unui nou premier. Printre acestea, cel al lui Mohamed El Baradei. Fostul şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) este considerat apt pentru înlocuirea lui Essam Charaf, care s-a aflat în fruntea guvernului demisionar. Numele lui Adelmonein Aboud Fotuh, fost membru al Fraţilor Musulmani şi posibil candidat la alegerile prezidenţiale a fost, de asemenea, evocat. „O a doua revoluţie”, a titrat ieri cotidianul „Al Akhbar”, subliniind că „cel mai periculos lucru care s-ar putea întâmpla este deteriorarea relaţiei dintre popor şi armată”. Marţi noaptea, Departamentul de Stat american a anunţat, fără alte detalii, că au fost arestaţi trei tineri americani în Egipt, „în legătură cu manifestările”. De asemenea, SUA au condamnat „utilizarea excesivă a forţei de către poliţia egipteană”, cerând guvernului egiptean protejarea dreptului de a demonstra. Parisul, Londra, Roma şi Berlinul şi-au exprimat îngrijorarea, iar şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton, şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, au cerut „respect pentru drepturile omului”.
