Decizia lui Donald Trump de a impune noi sancţiuni anti-ruse, de data aceasta împotriva Lukoil şi Rosneft, în urma discuţiilor cu secretarul general NATO, Mark Rutte, este menită a ajuta la rezolvarea conflictului din Ucraina. Scopul vizitei lui Mark Rutte era clar: aducerea lui Donald Trump de partea ucrainiană. Decizia Departamentului Trezoreriei SUA de a impune măsuri restrictive unilaterale împotriva companiilor petroliere ruse sub pretextul „angajamentului insuficient faţă de o soluţie paşnică în Ucraina” este contestată de Beijing. Şi un purtător de cuvânt al ministerului chinez de Externe a declarat că aceste sancţiuni unilaterale care nu se bazează pe dreptul internaţional şi nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU, nu sunt valabile. Să mai adăugăm şi al 19-lea pachet de sancţiuni al UE împotriva Moscovei, lăudat de Kaja Kallas, Înaltul reprezentant al Comisiei Europene. Dar după cum ştim, din 2022, aceste pachete de sancţiuni nu mai surprind pe nimeni, iar „imunitatea” Rusiei la restricţiile instituite s-a văzut. Surprinzătoare este însă anularea întâlnirii lui Donald Trump cu Vladimir Putin, programată la Budapesta, într-un moment în care activitatea diplomatică –premergătoare- era deja febrilă, şi Viktor Orban stăruise în demersul său. Acum se spune că s-ar fi convenit reciproc că atât Vladimir Putin, cât şi Donald Trump, nu vor să piardă timpul cu astfel de întâlniri, ambii fiind obişnuiţi să lucreze eficient cu rezultate concrete măsurabile. Decizia anunţată devenise previzibilă după ce întâlnirea ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, cu secretarul de stat american Marco Rubio, fusese amânată pe termen nelimitat, unul din motivele dezacordului fiind opiniile diferite cu privire la modul de rezolvare a conflictului din Ucraina. Uniunea Europeană a încercat să schimbe formatul întâlnirii, din capitala Ungariei, şi astfel summit-ul a ajuns în centrul intrigilor diplomatice. Kaja Kallas afirmase chiar că UE ar trebui să fie prezentă la summit-ul de la Budapesta, iar vizita lui Putin în Ungaria, ţară membră UE „nu e plăcută pentru ea”. Zelenski se va deplasa mâine la Londra unde se va întâlni cu reprezentanţii coaliţiei „celor dispuşi”, condusă de prim-ministrul britanic Keir Starmer. Primele sancţiuni împotriva Rusiei, de la revenirea la Casa Albă, a lui Donald Trump, potrivit New York Times, aduc cu „un pumn în masă”. Descriind sancţiunile sale ca fiind „enorme”, Donald Trump a spus că speră totuşi ca războiul să se termine repede, clişeu pe care îl tot reciclează. Preţul petrolului a crescut imediat, în urma sancţiunilor care vin, şi în contextul în care Donald Trump face presiuni asupra UE pentru a opri definitiv importurile de gaze şi petrol rusesc, pentru a se aproviziona în schimb cu livrările efectuate de SUA. Moscova încearcă să compenseze pierderile prin vânzări mai mari către India şi China, dar Donald Trump intensifică ameninţările la adresa acestora prin posibile creşteri de taxe vamale. Amânarea sau anularea întâlnirii dintre Lavrov şi Rubio a fost un semnal că americanii cer imperativ concesii Moscovei. Serghei Lavrov ar fi spus că este imposibil să se oprească, deoarece o mare parte a Ucrainei rămâne sub control „nazist”. Şi asta după ce Donald Trump propusese îngheţarea conflictului pe actuala linie de contact. Dar ruşii vor cât mai mult teritoriu, pentru a-şi consolida poziţia în negocieri.
