Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, ieri, amânarea termenului la care ar fi trebuit să decidă dacă statul român va fi chemat ca garant al plăţii despăgubirilor în procesul Colectiv, în care sunt judecate mai multe persoane, printre care şi fostul primar, Cristian Popescu Piedone.
“O nouă amânare, restul a fost doar spectacol. De două luni despre asta discutăm. Ba nu sunt traducători, ba s-a citit, dar nu s-a citit. Citaţiile astea, din ce ştiu eu, sunt făcute de un angajat de-al lor deci ar trebui să răspundă că nu s-a trimis prin poştă sau pentru toate astea. Eu nu îmi imaginez că cel mai mare tribunal din ţară nu are traducător, nu are posibilitatea să trimită o corespondenţă aşa cum trebuie. Probabil că se doreşte o perpetuă amânare”, a declarat, ieri, la Tribunalul Bucureşti, Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru, un tânăr mort în incendiu.
Judecătorii au stabilit un nou termen pentru data de 20 noiembrie, motivul invocat pentru amânare fiind lipsa de procedură.
“După doi ani, justiţia încă nu are un răspuns, un rezultat. Cei care sunt mai mult sau mai puţin vinovaţi sunt liberi, fac ce vor, copiii noştri sunt în mormânt. Nu e vorba de despăgubire aici. Nu ţinem neapărat să cerem despăgubiri, noi vrem să fie pedepsiţi oamenii care au greşit şi în urma acestor date, se vor da nişte pedepse, interesul nostru este să se schimbe ceva în sistemul medical. De doi ani, nu e nicio schimbare în sistemul medical. În ziua de azi, nu există un pat, un specialist, un loc tratat un ars. Sunt, în medie, 600 de arşi pe an în România, dintre care peste 70 la sută mor din cauza condiţiilor sau necondiţiilor care există în România”, a declarat Jean Chelba, tatăl lui Alexandru Chelba, mort în incendiul din Colectiv.
Apărătorii patronilor din clubul Colectiv spun că întârzierea procesului ţine şi de maniera în care a fost instrumentat de către procurori. “Sunt o groază de inconveniente din cauza procedurii. Ca opinie personală, cred că procurorii s-au grăbit cu trimiterea în judecată. (…) Probabil se va pune în discuţie, când vom avansa cu această procedură, şi reunirea cu dosarul cu ofiţerii de la ISU. Probabil aceste inconveniente de ordin procedural ţin şi de modalitatea în care parchetul a decis să documenteze toate cauzele, împărţite inclusiv pe unităţi de parchet diferite“, a declarat Vlad Hosu, avocatul lui Costin Mincu, unul dintre patronii Colectiv.
DNA a cerut judecătorilor la termenul din 11 septembrie introducerea statului în dosarul Colectiv, dispunându-se citarea Ministerului Finanţelor, ca reprezentant. Procurorii au susţinut, în cererea înaintată judecătorilor, că statul, prin Ministerul Finanţelor, trebuie să “garanteze realizarea efectivă şi rapidă a drepturilor patrimoniale legitime ale persoanelor afectate, părţi vătămate, părţi civile moştenitori/succesori ai celor decedaţi în tragedia din Clubul Colectiv”
“Participarea Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice la acest proces, în calitate de subiect procesual, este concordantă rolului constituţional al statului de conducător al instituţiilor publice, în considerarea faptului că, între activitatea de autorizare, rezultatul dramatic şi prejudiciul adus victimelor care au suferit vătămări, răni, arsuri etc. în urma incendiului din club, deficienţele entităţilor publice implicate în intervenţia de urgenţă la incendiul din Clubul Colectiv din Bucureşti, în seara zilei de 30 octombrie 2015, există legătură de cauzalitate mediată”, spune DNA.
Procurorii susţin că deficienţele activităţii instituţiilor publice în acest caz au fost constatate de către Guvernul României, prin raportul Corpului de control. “S-au constatat deficienţele din activitatea instituţiilor publice ce au concurat direct sau indirect la producerea prejudiciilor aduse părţilor civile. Sub acest aspect s-a reţinut că, datorită acţiunii necoordonate a autorităţilor publice şi cu elemente de improvizaţie, datorate lipsei de exerciţii în caz de urgenţe majore şi bazei materiale deficitare a fost împiedicată evitarea pierderilor de vieţi omeneşti”, arată DNA.
Procurorii citează raportul Corpului de Control al Guvernului şi susţin că statul român nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, deşi acesta era aplicabil. “S-a dovedit că Statul Român nu a uzat de instrumentul legal, convenţional reglementat la nivelul Uniunii Europene, şi nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, asumându-şi în regim de putere publică, prin intermediul prerogativelor acordate de Constituţie, a apreciat în mod greşit că are capacitatea să asigure prin resursele proprii prevalenţa interesului public-general. Prin urmare, Statul Român trebuie să participe la procedurile judiciare în acest dosar, întrucât în cauză, avem de-a face cu un ansamblu de consecinţe datorate inclusiv instituţiilor publice române“, precizează sursa citată.
În unul din cele două rechizitorii ce au fost conexate, însumate, constituirile de părţi civile se ridică la 42.194.144 euro şi 28.477.456 lei, iar în cel de-al doilea, 90 de persoane s-au constituit părţi civile cu sume cuprinse între 30.000 euro şi 2.000.000 euro. Astfel, procurorii consideră că statul român trebuie să fie garanţie “pentru ca, din punctul de vedere al executării despăgubirilor civile, urmările dezastrului din Clubul Colectiv să nu rămână iluzorii”, precizând că o hotărâre de despăgubire este imposibil de a fi pusă în executare în mod real, întrucât “părţile civile nu vor putea obţine despăgubirile civile stabilite de instanţa de judecată, datorită faptului că, inculpaţii nu au în patrimoniile lor bunuri suficiente care să servească la acoperirea prejudiciilor”.
În urma incendiului din 30 octombrie 2015, 64 de persoane au murit, 27 în incendiul propriu-zis iar restul ulterior, în spitalele din România şi din străinătate, şi alte 146 au fost rănite.
