Administraţia Prezidenţială apreciază că propunerile făcute de ministrul Tudorel Toader de modificare a legilor justiţiei se constituie într-un atac la adresa statului de drept, independenţei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei.
„Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiţiei se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionări a Justiţiei, precum şi împotriva luptei anticorupţie. România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relaţiilor internaţionale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea ţării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei. Acest lucru ar fi în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu ar face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, se arată în punctul de vedere remis presei de Administraţia Prezidenţială în legătură cu proiectele de legi ale justiţiei prezentate de ministrul de Justiţie, Tudorel Toader.
Preşedinţia consideră că nu şeful statului este factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcţiile de conducere din sistemul judiciar, în condiţiile în care rapoartele MCV şi recomandările Comisiei de la Veneţia arată că influenţa politicului se exercită prin intermediul ministrului Justiţiei. „În ultimul deceniu, preocuparea decidenţilor politici a fost aceea de a asigura independenţa justiţiei prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiţiei în cadrul procedurilor de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiţiei şi diminuarea rolului CSM în privinţa gestionării carierei magistraţilor, de fapt, slăbirea justiţiei”, se arată în documentul citat.
Astfel, spre deosebire de ministrul Justiţiei care este numit politic, preşedintele României exercită funcţia de mediere, cu rol de arbitru între puterile statului. În plus, nu ar exista temei constituţional pentru subordonarea procurorilor faţă de ministrul Justiţiei.
„Articolul 132 din Constituţie prevede că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea, şi nu în subordinea ministrului Justiţiei. Autoritatea însă nu se confundă cu subordonarea, iar un jurist onest, indiferent de interesele unor oameni politici vremelnici, nu ar trebui să inducă diferenţe artificiale între statutul judecătorilor şi cel al procurorilor. Preluarea instrumentelor de control asupra activităţii magistraţilor de către factorul politic, ameninţarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare şi subordonarea procurorilor faţă de ministrul Justiţiei, precum şi ingerinţa procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraţilor şi reducerea independenţei lor. La acestea se adaugă şi propunerea de înfiinţare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraţilor cu consecinţe asupra competenţelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA. În absenţa unor garanţii legislative şi instituţionale cu privire la independenţa acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupţiei este evident”, consideră preşedintele Klaus Iohannis
El se pronunţă pentru supunerea propunerilor lui Tudorel Toader „unor autentice dezbateri publice”, precizând totodată că este obligatoriu şi un punct de vedere al magistraţilor. „Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern şi aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate şi justiţia se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului”, concluzionează Administraţia Prezidenţială.
