Potrivit ONU, politicile de austeritate ameninţă revenirea economică

0
299

Politicile de austeritate, precum cele din Spania şi Grecia, ameninţă locurile de muncă şi redresarea economică, estimează ONU în raportul anual asupra situaţiei sociale în lume, publicat miercuri. „Măsurile de austeritate luate de mai multe ţări, printre care Spania şi Grecia, care se confruntă cu o datorie publică excesivă, nu ameninţă doar locurile de muncă din sectorul public, dar fac recuperarea incertă şi fragilă”, explică raportul Departamentului Afacerilor Economice şi Sociale al ONU. „Guvernele trebuie să acţioneze cu prudenţă la presiuni în favoarea consolidării bugetare şi adoptării de măsuri de austeritate în cazul în care nu vor să rişte întreruperea rederesării lor economice” se mai spune în documentul menţionat. Această problemă nu este specifică doar economiilor avansate, avertizează economiştii ONU, care estimează că „numeroase ţări în curs de dezvoltare, în special cele care beneficiază de programe FMI, sunt, de asemenea, sub presiunea reducerii dependenţei publice şi adopării de măsuri de austeritate”. Una dintre principalele concluzii ale raportului este aceea că ţările trebuie să pună în aplicare, de o manieră sistematică, politici contraciclice. Pentru aceasta este indispensabil, conform ONU, a se revedea „natura şi obiectivele condiţiilor de bază” impuse de organizaţiile internaţionale în furnizarea de asistenţă ţărilor în dificultate. „Este esenţial ca guvernele să ia în considerare posibilele consecinţe sociale ale politicilor economice, în ceea ce priveşte alimentaţia, sănătatea şi educaţia, astfel încât să nu penalizeze creşterea economică pe termen lung”, insistă ONU. În caz contrar, politicile economice de austeritate ar putea da naştere unui cerc vicios „scăzută creştere economică – scăzut progres social”. ONU invită autorităţile să susţină măsurile de relansare a producţiei şi păstrarea investiţiilor economice şi sociale. „Toate ţările care au introdus măsuri de protecţie socială sunt mai capabile să atenueze consecinţele şocului şi să prevină adâncirea sărăciei oamenilor”. În schimb, reducerea cheltuielilor sociale va avea consecinţe negative, putând conduce la malnutriţie, abandon şcolar şi şomaj pe termen lung. Raportul solicită, de asemenea, o mai mare flexibilitate pe piaţa muncii, deoarece se semnalează frecvent reduceri de salarii şi degradarea condiţiilor de muncă. Deplâns este şi faptul că măsurile adoptate până în prezent nu s-au adresat cauzelor profunde ale crizei, astfel că „revenirea este ameninţată de noi excese”.