Preşedintele popularilor europeni, deputatul Joseph Daul, a întreprins o vizită în România, onorând astfel invitaţia europarlamentarului Marian Jean Marinescu, de a lua parte la conferinţa naţională a fermierilor români, care fac parte din cadrul asociaţiei agricole ProAgro.. Evenimentul s-a desfăşurat la Braşov, chiar de Ziua Europei, iar agricultorii români au plecat mult mai încrezători în politica agricolă comună. Despre această vizită, despre subiectele aflate pe agenda oficialului european am stat de vorbă cu eurodeputatul român, Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele grupului PPE din Parlamentul European.
– Domnule europarlamentar, cred că este de analizat vizita lui Joseph Daul, preşedintelui PPE, în România, la Braşov, la o întâlnire cu fermierii români, chiar de Ziua Europei. Francezii sunt recunoscuţi prin modul în care îşi organizează fermele agricole şi le administrează şi cred că prezenţa deputatului Daul a fost una utilă.
Joseph Daul, preşedintele Partidului Popular European a făcut o vizită în România chiar de Ziua Europei, la invitaţia mea, pentru a participa la conferinţa unei mari asociaţii agricole ProAgro, din Braşov. A fost o participare interesantă, pentru că a venit la doar câteva zile după ce Comisia Europeană a făcută publică propunerea pentru bugetul 2021 – 2027 şi bineînţeles, agricultorii erau interesaţi de noua propunere în cadrul Politici Agricole Comune. S-a discutat mult despre plata directă, adică, despre subvenţia la hectar.
– Mai exact, ce subiecte au fost abordate în cadrul conferinţei şi cum s-au aplecat fermierii români asupra lor ?
Este foarte important să vedem cum putem să reducem decalajul faţă de alte state din vest, dar este la fel de important să vorbim şi despre dezvoltarea sectoarelor adiacente producţiei agricole. S-a discutat despre ceea ce propune noua politică agricolă. Deja este propus în comunicare Comisiei un mecanism de reducere a decalajului între statele membre, în ceea ce priveşte nivelul plăţilor directe. Adică, se va reducere încă 50% din acest decalaj, între 90% din media europeană şi suma pe care o primeşte fiecare stat membru, ceea ce după părerea mea este un pas mare pentru că se continuă procesul de convergenţă, care a începuit în actualul exerciţiu financiar. În al doilea rând pentru că este greu să iei de la unele state şi să dai la altele.
– S-a vorbit şi despre dezvoltarea rurală, un subiect sensibil în România, satul românesc pare din ce în ce mai părăsitdin lipsă de oportunităţi. Ce este de făcut în acest sens ?
Eu am spus în intervenţia mea, de la această conferinţă, că ar trebui să ne gândim foarte mult ce trebuie să facem cu banii de la Fondul Naţional de Dezvoltare Rurală. Atât în dezvoltarea rurală, cât şi în cea regională ar trebui să investim în obiective economice, în zona rurală, mai ales în domeniul procesării produselor agricole. Ar creşte valoarea produselor agricole, materiei prime din agricultură şi în acelaşi timp s-ar crea obiective agricole sustenabile, locuri de muncă, bani la bugetele locale. Domnul preşedinte Daul a insistat foarte mult pe asociere, pentru că în felul acesta creşte puterea fermierilor şi a recomandat ca agricultorii să se asocieze şi să se ajungă la ferme care să aibă 50-60 sau chiar 70 de hectare de teren şi în felul acesta să poată să intervină în lanţul agricol şi să obţină venituri mult mai mare.
– Politica Agricolă Comună spijină de obicei mici fermieri…atunci, ce ne puteti spune despre limitarea plăţilor directe ?
A fost o discuţie şi despre limitarea plăţilor directe. Acum se propune o sumă de 60.000 de euro . Au fost şi nemulţumiri pe acest nivel, însă trebuie să recunoaştem că PAC trebuie să se adreseze micilor fermierilor, nu marilor producători. Şi producătorii mari vor primi, dar, doar până la 60.000 de euro. Bineînţeles este propunerea Comisiei Europene, va interveni negocierea între Parlament şi Consiliu. Nu ştiu la ce cifră se va ajunge, dar trebuie să recunoaştem că Politica Agricolă Comună trebuie să sprijine fermierii cu suprafeţe mici. Va fi o negociere ca de obicei, foarte discutată, dar sunt convins, că în cele din urmă, se va ajunge la o soluţie care să fie atât în beneficiu fermierilor, cât şi a consumatorilor. Trebuie să păstram acest sector viabil, pentru că sunt probleme. Nu numai la noi, ci în toată Europa. Se constată că oamenii pleacă din sectorul agricol şi e nevoie aşadar, să păstrăm oamenii în acest domeniu. Trebuie să avem grijă vizavi de securitatea alimentară.
