Consiliul European: Lupta contra fraudei fiscale… doar opţională!

Şi Consiliul European şi mulţi dintre liderii europeni participanţi au dorit să ne prezinte la summit-ul UE de miercuri, 22 mai a.c., preocupările asidue privind lupta contra fraudei fiscale, încât Francois Hollande a şi dat asigurări că „cei care au crezut că pot scăpa de impozite, refugiindu-se în paradisuri fiscale, vor trebui să înţeleagă că vremea impunităţii s-a terminat”. Se referea, de bună seamă, la ţara sa. Fiindcă Franţa refuză „amnistia” pentru faptele de evaziune sau fraudă fiscală. Şi dacă şeful statului francez a spus că nu va accepta condiţionarea schimbului de informaţii bancare, el a recunoscut că Luxemburgul şi Austria, două ţări care refuză divulgarea secretului bancar, nu şi-au schimbat poziţia şi „menţin exigenţele lor pentru moment”. Cu toate acestea, el a remarcat că Austria, ca şi Luxemburgul, au aprobat comunicatul final al Consiliului European, care prevede ca, la mijlocul lunii iunie, UE să lucreze pentru facilitarea schimbului de informaţii şi să negocieze apoi cu terţii în cauză, înainte de a adopta o directivă la finele anului. Un acord privind schimbul de informaţii este aşteptat „înainte de sfârşitul anului”, a confirmat preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy. Schimbul automat de informaţii este deja prevăzut într-o lege europeană datând din 2003, dar Viena şi Luxemburg beneficiază, pentru moment, de derogări. Există „un consens cu privire la revizuirea directivei privind economiile”, care ar trebui extinsă, a apreciat Van Rompuy. Luxemburgul şi Austria, încă din 2008 au blocat revizuirea directivei. Cele două ţări şi-au exprimat sistematic dorinţa să se alăture, cu condiţia să fie tratate pe picior de egalitate cu alte ţări, precum Elveţia. Observatorii se aşteptau ca summit-ul să nu aducă progrese concrete, din cauza atitudinii Austriei şi Luxemburgului. Deşi Jean Claude Juncker, premierul luxemburghez, a confirmat că ţara sa ar putea abandona parţial secretul bancar, dar numai pentru conturile nominative din băncile luxemburgheze. Mai existau asimetrii între Elveţia şi Germania, dar şi între Franţa şi Elveţia. Scopul acestui summit, la care a participat şi premierul român, Victor Ponta, a fost, în primul rând, să convingă aceste două ţări să accepte schimbul automat de informaţii bancare, pentru a nu mai exista nici un fel de distorsiune în sânul UE şi pentru ca Europa să se prezinte ca un front unit la nivel internaţional. De ce a înscris atunci chestiunea luptei contra fraudei fiscale pe agenda Consiliului European preşedintele Herman Van Rompuy? Pentru a obţine un elan politic? Sau pentru a prezenta frontul european unit la G8, care se va ţine la mijlocul lunii viitoare în Irlanda de Nord? Fiindcă la conferinţa de presă, potrivit săptămânalului „Le Point”, atmosfera a fost una nepermis de relaxată, chiar a unui joc în care au intrat statele membre UE. Cum un alt subiect al summit-ului, energia, a ocupat o bună parte din dezbateri, liderii europeni au convenit asupra reducerii costurilor energetice şi asigurării unei producţii interne, deşi cele 27 de ţări se confruntă cu risc crescut de dependenţă.