Scriitorul Laurian Stănchescu a pornit, sâmbătă, de Sfinţii Constantin şi Elena, într-un proiect îndrăzneţ prin care şi-a propus să ajungă, pe jos, la Paris şi să obţină repatrierea osemintelor sculptorului pe care să le aşeze în cimitirul din satul natal Hobiţa, judeţul Gorj, alături de părinţii şi străbunii lui. Plecat într-un demers deloc banal, scriitorul a poposit, ieri, în Craiova la şcoala unde Brâncuşi a învăţat, şi azi îi poartă numele, păstrând şi câteva din coloanele găsite în atelierul de lucru de la Paris. Aici, Laurian Stănchescu a fost privit cu admiraţie şi încurajat cu aplauze de liceeni să lupte pentru a recupera elemente ale patrimoniului românesc şi totodată să îndeplinească şi dorinţa lui Constantin Brâncuşi de a se odihni lângă cei dragi.
Traseul lui Laurian Stănchescu a început chiar din satul gorjean Hobiţa. Acesta a luat cu el o traistă tradiţională, oferită de unul din localnici, în care a pus documente şi solicitări de la rudele sculptorului. Conţinutul a fost prezentat în detaliu şi elevilor de la Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii „Constantin Brâncuşi” din Craiova.
„Am aici semnături ale rudelor lui Brâncuşi, o scrisoare prin care acestea solicită statului francez repatrierea osemintelor, fotografii inedite şi originale cu sculptorul şi fratele acestuia, casa din Hobiţa, scrisori trimise în ţară, dar şi o punguliţă de pământ de pe mormintele părinţilor lui pe care îl voi pune pe mormântul sculptorului, aflat în cimitirul Monparnasse din Paris”, a spus Laurian Stănchescu.
Brâncuşi şi-a dorit să fie înmormântat la Hobiţa
Cu obiectele din traistă, dar şi cu documente prin care va încerca să dovedească faptul că sculptorul Brâncuşi şi-a dorit să se odihnească pe veci în satul natal, scriitorul speră obţină repatrierea osemintelor. Determinarea lui este dată de dorinţa sculptorului.
„Constantin Brâncuşi, a cerut în mai multe rânduri repatrierea, pentru a se odihni alături de părinţii săi, în cimitirul din satul Hobiţa din judeţul Gorj, pentru a cărui biserică a trimis bani în anul 1922, prin fratele său Dumitru. Solicitările i-au fost refuzate de statul român, iar el a rămas cu durerea în suflet că nu poate să se odihnească în satul unde s-a născut. Acest lucru m-a determinat să plec pe urmele lui Brâncuşi, un nume ce face cinste nu numai ţării româneşti”, a mai spus Laurian Stănchescu.
Petre Gigea Gorun s-a alăturat demersului
Lui Laurian Stănchescu i s-au alăturat şi ambasadorul României la Paris, Petre Gigea Gorun, care a sprijinit aducerea coloanelor din atelierul lui Brâncuşi din capitala franceză, prin Vasile Ghe. Paleologu, care a publicat în ziarul „Înainte” prima biografie, în ansamblu, a sculptorului. La rândul său, a dedicat un volum lui Brâncuşi din cele 42 publicate, iar în 1998 a convins Primăria Paris a aprobat ca piaţa în care sculptorul român a avut atelierul să poate numele „Constantin Brâncuşi”. În prezent îşi doreşte să sprijine reconstituirea atelierului lui Brâncuşi.
«Coloanele aduse de la Paris, vestigii valoare pentru cultura românească, se odihnesc la intrare în Grupul Şcolar de Arte şi Meserii „Constantin Brâncuşi” din Craiova, unde au găsit ospitalitate, deşi cel care le-a adus, Vasile Ghe. Paleologu a lăsat scris cum ar vede el atelierul. Ar fi important pentru noi să reconstituim atelierul şi conducerea liceului are disponibilitatea de a ne pune la dispoziţie piesele necesare, mai ales că are şi un muzeu care prezintă diverse aspecte. Va fi benefic şi pentru Craiova să creăm brandul Brâncuşi, având în vedere că oraşul este aşezat strategic pe axa turistică Hobiţa- Târgu Jiu- Valea Jiului- Craiova”, a spus Petre Gigea Gorun.
