Când preşedintele nu este de acord!

0
496
În regula jocului, precizată de Constituţie, preşedintele României ar fi trebuit să ia act de schimbarea celor trei miniştri demisionari şi să-i numească pe substituţii acestora, propuşi de prim-ministrul ţării. Aceştia erau: Eugen Nicolicea (Justiţie), Oana Florea (Fonduri Europene) şi Liviu Brăiloiu (ministru pentru Românii de Pretutindeni). În declaraţia succintă de presă, de aseară, de la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a considerat drept o farsă remanierea propusă, opinând că aceasta nu are nimic cu îmbunăţirea actului de guvernare, fiind cauzată de o „răfuială internă”. Mai exact, nu a fost de acord cu cele trei propuneri. Oricâtă rivalitate ar bolborosi între palate, revocarea şi numirea unor membri ai guvernului, rămâne o competenţă – prevăzută de lege – a premierului. Avem neîndoielnic o Constituţie confuză. Cu un Executiv bicefal, compus din şeful Guvernului şi preşedintele ţării, ambii cu atribuţii în exercitarea puterii executive, Constituţia recomandă o permanentă comunicare – deloc obligatorie – între cei doi. Cum Klaus Iohannis se ante-pronunţase, precizând că „lucrurile încep să capete un contur trist”, decizia sa de aseară nu a mai surprins pe nimeni. De altfel, senatorul social-democrat Şerban Nicolae, declarase deja că s-a decis, într-o şedinţă a coaliţiei de guvernare, ca miercuri să fie dat votul în Parlament pe o restructurare a Guvernului, situaţie în care preşedintele Klaus Iohannis este scos din ecuaţie. După experienţa anterioară, când preşedintele refuzase repetat numirea a doi miniştri la Transporturi şi respectiv Dezvoltare Regională, era de aşteptat că va proceda identic la o nouă tentativă de remaniere, ceea ce suspect nu a mai fost avut în vedere. Să admitem eroarea, deloc scuzabilă, a Comitetului Executiv Naţional al PSD şi să acceptăm justificarea, neconvingătoare, a preşedintelui Klaus Iohannis, care recent şi-a lansat o nouă carte „EU.Ro – Un dialog deschis despre Europa”. Cu siguranţă în cartea domniei sale nu se găseşte răspunsul, la care din ţările membre ale Uniunii Europene mai persistă o asemenea stare de necoabitare între Guvern şi Preşedinte. Şi asta în condiţiile în care România deţine preşedinţia Consiliului UE şi a ajuns să aibă probleme de credibilitate în faţa liderilor europeni, din cauza unui scandal necurmat, care ţine capul de afiş. Preşedintele Klaus Iohannis a găsit nepotrivite cele trei propuneri avansate de premierul Viorica Dăncilă, propunându-i telefonic alte nume sau, eventual, un interimat de 45 de zile la fiecare din ministerele menţionate. Cu alte cuvinte, starea de beligeranţă între palate, augmentată şi de campania electorală premergătoare alegerilor europarlamentare, se menţine. Nimic nou sub soarele acestei primăveri, destul de mohorâtă.