Pasionat de realităţile mai puţin cunoscute ale ţării sale de origine – festivaluri şi ritualuri de iarnă dedicate divinităţilor –, artistul japonez Hashimoto Yoshinori aduce la Craiova o inedită expoziție de fotografie. Peste o sută de imagini spectaculoase, pline de culoare și redând o lume pe cât de interesantă, pe atât de bizară, au fost surprinse în prefectura Akita, din Japonia de Nord, în lunile ianuarie și februarie ale anului 2013.
Hashimoto Yoshinori este îndrăgostit de țara noastră de peste 30 de ani și a devenit constant promotor al schimburilor interculturale româno-japoneze. A participat inclusiv la momentele din decembrie 1989, realizând fotografii la acea vreme, în Bucureşti. A mai expus la Craiova și în noiembrie 2012, când a prezentat inclusiv imagini surprinse după dezastrul de la Fukushima.
Expoziția dedicată festivalurilor de iarnă nipone este una itinerantă, fiind vernisată până acum în marile orașe ale României. La Craiova este organizată împreună cu Asociaţia Culturală Româno-Japoneză și cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj și poate fi vizitată până pe data de 15 aprilie, în Sala „Ştefan Ciuceanu” a Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei (strada „Madona Dudu” nr. 14).
Inele de foc dansând în zăpadă la Haiburi Kamakura, un festival de o frumusețe mistică
Cincisprezece bărbați tineri acoperiți cu paie și purtând măști de căpcăun coboară din munți la lumina torțelor și dansează sălbatic la baza altarului Shinzan, înaintea sedo-ului, focul sacru care alungă spiritele rele. Sunt imagini de la Festivalul Namahage Sedo, organizat în orașul Oga. Alături, pe un alt panou al expoziției, dintre cele 16 cu fotografii ce înfățișează spectaculoasa lume niponă, vizitatorul e părtaș la Festivalul lampioanelor – o rugă pentru protejarea recoltelor și bunăstarea gospodăriei. Se desfășoară în orașul Semboku, fiind unul dintre cele mai cunoscute din prefectura Akita, iar începuturile sale sunt cu 200 de ani în urmă.
Nu mai puțin fascinant e Haiburi Kamakura, din orașul Semboku: participanții dau foc unor saci plini cu cărbune, legați cu o funie de aproximativ un metru lungime, pe care îi învârt împrejurul lor. „Dansul” se numește Haifuri, iar focul sacru pe care îl folosește acționează ca o rugăciune pentru sănătate și noroc, atât pentru cel care îl practică, dar și pentru familia sa. Magnificele inele de foc dansând în zăpadă transformă festivalul într-o frumusețe mistică.
Focul și apa, principalele simboluri ale acestor festivaluri nipone
Focul este, de altfel, principalul simbol al acestor festivaluri sacre de iarnă. La fel și apa. În cadrul Kamakura, care a avut loc în orașul Yokote, în perioada 15-17 februarie, în interiorul unor iglu-uri săpate în zăpadă, apa sfântă este celebrată într-un ritual vechi de 400 de ani. La Festivalul Hadaka Mairi din orașul Yuri-Honjo, la primele ore ale dimineții friguroase, aproximativ 300 de tineri, pe jumătate dezbrăcați, au urcat, pe 16 ianuarie, cele 103 trepte de piatră, lungi de aproximativ 2 km, până la altarul Templului Shinzan. Asta după ce și-au turnat apă rece peste capete, în vântul puternic suflând dinspre Marea Japoniei. Un antrenament dur, practicat de Shugendo, religie unică japoneză care a evoluat pornind de la venerarea muntelui, amestecându-se cu budismul.
Imagini spectaculoase surprinse în zece orașe din Japonia de Nord
Completează acest spectacol al festivalurilor și ritualurilor de iarnă nipone dedicate divinităților imagini de la Festivalul 
Kakeyo (orașul Nikaho), prin care pescarii de cod se roagă zeilor la Altarul Kanaura pentru siguranța pe mare și un pescuit bogat și le oferă acestora, ca ofrandă, peștele obținut. Apoi Yukitopia Nanamagari (orașul Ugo) – un spectacol de paradă de nuntă tradițională, în care caii trag alaiul cuplului căsătorit pe un traseu bine stabilit pe un drum montan, drumul alaiului fiind călăuzit de lumina unor mici felinare. În fine, chiar la Akita, orașul său natal, artistul fotograf Hashimoto Yoshinori a surprins, la jumătatea lunii ianuarie a anului trecut, imagini la Festivalul Miyoshi Bonden. Grupuri de tineri fac prăjini lungi, decorate cu motive multicolore de ceremonie, și le duc, întrecându-se, până la altar, unde se împing pentru a fi primii care le depun.
A mai expus la Craiova imagini de la Fukushima la trei luni de la dezastru
Totodată cunoscut om de afaceri şi constant promotor al schimburilor interculturale româno-japoneze, îndrăgostit de țara noastră de peste 30 de ani, Hashimoto Yoshinori nu a putut fi prezent la vernisajule expoziției – care a avut loc vineri, 21 martie, la Muzeul Olteniei – „din cauza unor situații neprevăzute”, după cum a precizat managerul instituției, Florin Ridiche. „Pasionat al fotografiei, cunoscutul artist Hashimoto Yoshinori a mai expus în Craiova în 2012. A avut atunci o serie de fotografii realizate după dezastrul de la Fukushima. Cât privește această expoziție cu imagini surprinse la festivaluri sacre de iarnă, ea reprezintă o ocazie deosebită să cunoaștem și obiceiurile unor populații aflate la distanțe mari față de noi. Sperăm să aibă un succes deosebit la publicul craiovean», a declarat Florin Ridiche.
Expoziția deschisă în noiembrie 2012 la Muzeul Olteniei s-a intitulat „Japonia de nord. O altă Japonie” și a cuprins peste 100 de fotografii realizate în mica zonă Yurihonjo a Japoniei de Nord, în anii ’70, dar şi imagini arătând Japonia contemporană, natura, oamenii cu obiceiurile şi munca lor, surprinse în perioada 2008-2011 şi grupate în cinci mari teme: Anotimpurile, Festivaluri, Hatahata (peşti şi pescari), Matagi (despre oamenii de la munte), Fukushima la trei luni de la dezastru.
Hashimoto Yoshinori s-a născut în 1941, în prefectura Akita, iar în 1960 a intrat la Facultatea de Arte, Secţia Fotografie. Ca student, a pus bazele grupului „Atelier Internaţional”, devenind şi primul preşedinte al acestuia. În acelaşi timp a făcut parte din „Atelier Social”. În 1964 a deschis în Akita un studio de fotografie şi a devenit fotograf al corporaţiei tipografice de pe lângă Akita. L-a închis în 1969, redeschizându-l la Tokyo și devenind fotograf independent.
În anul 1977 a acceptat cererea Ambasadei României în Japonia de a fotografia vizita comemorativă a Anei Aslan. În anul următor, invitat de agenţia de turism a Guvernului României, vizita ţara noastră şi realiza o serie de interviuri. În 1979, pornind de la colaborarea cu ambasada, a pus bazele agenţiei de turism „GH3 România”, ce a devenit agenţie colaboratoare a ONT.
În 1985 a început importul şi vânzarea produselor româneşti, în 1991 a pus bazele unei societăți comerciale, iar trei ani mai târziu a achiziționat un teren în Bucureşti şi a finalizat construirea clădirii propriei firme. Din 1995 s-a implicat în Asociaţia România-Japonia, punând apoi, în 2003, bazele Asociaţiei Culturale Româno-Japoneze, ce are ca scop promovarea schimburilor interculturale.
