Comunitatea internaţională a salutat, fără echivoc, acordul dintre Israel şi Hamas, încheiat sub egida Qatarului, după cinci săptămâni de negocieri tensionate. Comunicarea n-a fost deloc uşoară, dimpotrivă a fost laborioasă, mesajele trebuind să treacă prin Doha şi Cairo până în fâşia Gaza şi să se întoarcă. Beijingul, Berlinul, Parisul, Londra, Moscova, Comisia Europeană, la unison, au înbrăţişat acordul convenit, considerat „o oportunitate de a asigura volume mai mari de alimente, combustibil şi alte ajutoare care vor salva vieţi”. Preşedintele egiptean, Abdel Fattah al-Sissi, a recunoscut ieri „succesul medierii ţării sale, Qatarului şi SUA”, în stabilirea unui armistiţiu umanitar în fâşia Gaza, care permite schimbul de ostatici cu prizonieri palestinieni. Pe o singură voce ţările arabe şi musulmane, reunite recent, la Ryad, la invitaţia prinţului moştenitor Mohamed Ben Salmane, ceruseră anterior încetarea imediată a focului, mascând diferenţele insurmontabile, precum şi o parte din responsabilitatea lor, la tragedia în curs. Schiţa unei dez-escaladări sau false speranţe este firavă. Anunţul trebuie primit cu rezerve, dacă nu rece. Aliaţii occidentali ai Israelului care măsoară cu opinia lor publică, în fiecare zi consecinţele dăunătoare ale acestei conflagraţii se trezesc prinşi de sprijinul fără nicio rezervă acordat Israelului, imediat după masacrele din 7 octombrie a.c.. Emmanuel Macron a încercat cu timiditate să lege „o pauză umanitară cât mai repede posibil” de negocierile pentru o lucrare privind încetarea focului. După patru săptămâni de bombardamente, urmate de operaţiuni terestre, a devenit clar că deja preţul distrugerii parţiale sau totale a fâşiei Gaza, pe care Israelul o justifică prin necesitatea anihilării infrastructurii militare a Hamas, pare deja exorbitant. Capătul acestui colaps trebuia găsit. De ieri, guvernul israelian a dat undă verde unui acord care prevede eliberarea a 50 de ostatici deţinuţi de Hamas, în schimbul prizonierilor palestinieni şi a unui armistiţiu de patru zile în fâşia Gaza. Pentru fiecare 10 ostatici care sunt eliberaţi în plus, armistiţiul va fi prelungit cu o zi. Hamas, la rândul său, a declarat că 50 de ostatici vor fi eliberaţi în schimbul a 150 de femei şi copii palestinieni deţinuţi în închisorile israeliene. Ministerul israelian al Justiţiei a publicat ieri dimineaţă o listă de 300 de palestinieni care ar putea fi eliberaţi în schimbul ostaticilor, inclusiv 150 în faza iniţială a acordului încheiat cu Hamas. Qatarul care a condus eforturile de mediere împreună cu SUA şi Egiptul a declarat că începerea armistiţiului ar trebui să aibă loc în 24 de ore. Israelul s-a angajat să nu efectueze atacuri şi să nu facă arestări în fâşia Gaza, în timpul armistiţiului. Un detaliu: mai mult de jumătate din ostatici au dublă naţionalitate, ei provenind din aproximativ 40 de ţări. Preşedintele american Joe Biden s-a declarat extraordinar de mulţumit de eliberarea viitoare a ostaticilor răpiţi în Israel, de militanţii Hamas pe 7 octombrie a.c.. Un înalt oficial Hamas a declarat că se aşteaptă ca un prim schimb de 10 ostatici pentru 30 de prizonieri să aibă loc astăzi şi că acest armistiţiu ar putea fi prelungit. La rândul său Benjamin Netanyahu a avertizat însă că misiunea Israelului nu s-a încheiat şi obiectivul eradicării Hamas nu s-a schimbat. Hamas a răspuns sfidător şi imediat: „pe măsură ce am acceptat acordul pentru un armistiţiu, afirmăm că degetele noastre rămân pe trăgaci şi că luptătorii noştri victorioşi vor rămâne vigilenţi pentru a-şi apăra poporul şi pentru a învinge ocupanţii”. Acordul încheiat nu înseamnă sfârşitul războiului din fâşia Gaza, a avertizat ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, marţi seara spunând că doreşte o reluare „în forţă” a operaţiunilor după armistiţiu, pentru a desface Hamas şi a crea condiţiile necesare aducerii acasă a tuturor ostaticilor. Potrivit ONU, 1,7 milioane, din cei 2,4 milioane locuitori ai fâşiei Gaza au fost strămutaţi începând din 9 octombrie, în condiţiile în care Israelul a început asediul total. Ajutoarele umanitare a căror intrare prin trecerea Rafah au fost supuse undei verzi a Israelului au fost în volume insuficiente.