Pentru a treia oară, în ultimele 8 luni, Republica Moldova (2,6 mil. locuitori), victimă colaterală a războiului din Ucraina, s-a aflat luni, 21 noiembrie a.c., pe agenda unei conferinţe de ajutor internaţional, găzduită de Paris, după cele de la Berlin şi Bucureşti, ce a reunit 34 de ţări între care SUA, şi 15 organizaţii internaţionale. Enclavă între România şi Ucraina, Republica Moldova s-a văzut privată de importul de curent electric din Ucraina, în urma bombardamentelor asupra infrastructurii critice din această ţară, dar şi de livrarea de gaze din Rusia, după ce Gazprom a redus cu 50%, ceea ce avea prevăzut prin contract. Gazprom a acuzat autorităţile ucrainiene că fură din volumele de gaze destinate Republicii Moldova, fiindcă volumul de gaz furnizat către GIS Sudja, pentru tranzit în Moldova, pe teritoriul Ucrainei, depăşeşte volumul fizic receptat la graniţa Ucrainei cu Republica Moldova. Astfel volumul de gaz pentru care s-au făcut formalităţile de plată în luna noiembrie este de 24,945 mil. metri cubi de gaz, în timp ce volumul total intrat pe teritoriul Ucrainei a fost de 52,52 mil. metri cubi, a precizat Gazprom. Preţul la bursă este de 1282,2 dolari pentru mia de metri cubi. Dar mai este o problemă: potrivit site-ului oficial „Naţional”, de la Chişinău, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a identificat o datorie a MoldovGaz faţă de Gazprom de aproape 600 mil. de dolari. Sistematic Chişinăul a avut „probleme” cu onorarea facturilor. Republica Moldova a primit circa 90.000 de refugiaţi ucrainieni şi se aşteaptă la un nou aflux. Gestul Chişinăului a fost salutat de comunitatea europeană. Maia Sandu se confruntă, chiar în aceste zile, cu manifestări de stradă, e drept ale opoziţiei pro-ruse dar nu numai. Ajutorul care ar putea fi colectat la această „conferinţă a donatorilor”, de la Paris, urmează să fie folosit pentru a susţine bugetul şi aprovizionarea cu energie electrică, precum şi costurile cu întreţinerea refugiaţilor ucrainieni. Platforma de sprijin, pentru Republica Moldova, este un instrument permanent de susţinere, creat la iniţiativa miniştrilor de Externe din România, Germania şi Franţa, în primăvara acestui an. Într-o declaraţie făcută în prezenţa omologului moldav Maia Sandu, preşedintele francez Emmanuel Macron a promis un ajutor excepţional de 100 mil. euro. Detaliat, 10 mil. euro vor fi transferate, până la finele anului, sub forma unei subvenţii ce va fi acordată de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru refugiaţi, de Programul alimentar mondial şi de UNICEF. Puternice generatoare vor fi furnizate în primele luni din anul viitor pentru echiparea spitalelor moldave, iar 2 mil. euro vor fi mobilizate prin intermediul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru a fi susţinute reforme publice în special în domeniul energiei. Agenţia franceză pentru dezvoltare va împrumuta 90 mil. euro Chişinăului, pentru perioada 2023-2024. Bucureştiul va susţine, cum a făcut-o mereu, ţara frate, Republica Moldova. În plan diplomatic Maia Sandu joacă, evident, cartea occidentală, deşi o face de multe ori inabil: într-o declaraţie făcută în prezenţa omologului de la Elysee a spus că „grupuri criminale încearcă să destabilizeze Guvernul de la Chişinău cu ajutorul Rusiei şi a cerut implicarea Europei pentru a opri aceste grupuri şi a sancţiona pe cei care ameninţă stabilitatea ţării”. Adică să facă ce? Pe lângă criza energetică Maia Sandu se confruntă şi cu o inflaţie care a urcat la 35%, fără precedent, şi foarte multe persoane nu-şi vor putea plăti facturile în iarna aceasta. Într-un asemenea context neliniştitor, conducerea de la Tiraspol a sistat complet livrările de energie electrică, de pe malul drept al Nistrului (termocentrala de la Dubăsari) şi dialogul pare îngheţat. Una peste alta, Chişinăul are probleme mari cu gazele şi curentul electric, pentru a traversa anotimpul friguros, iar premierul Natalia Gavriliţă a reiterat mesajul Maiei Sandu la Paris că „pe moldoveni îi aşteaptă o iarnă grea”. Din 5,7 mil. metri cubi furnizaţi de Gazprom, Republica Moldova primeşte 3,4 mil. şi Transnistria 2,3 mil. pe zi.
