Înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, programate la 28 septembrie a.c., tensiunea atinge cote fără precedent. Nu mai puţin de 15 partide politice, 4 blocuri electorale şi 4 candidaţi independenţi se află pe buletinele de vot. Urmează să fie aleşi 101 deputaţi, pentru Parlamentul de la Chişinău. Toate formaţiunile politice care contestă Partidul de Acţiune şi Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, sunt considerate fie pro-ruse, fie prietenoase Federaţiei ruse, care ar avea un plan elaborat, de intervenţii şi de perturbare a drumului ţării către aderarea la UE, după cum relatează Bloomberg. Se spune că reporteri sub acoperire, de la BBC, ar fi descoperit o reţea de finanţare de către Rusia, care plăteşte persoanele dispuse să facă propagandă pro-rusă şi să discrediteze partidele pro-Sandu. În iulie a.c. oligarhul fugar pro-Kremlin, Ilan Şhor, anunţa că blocul Victoria, partidul său intenţionează să participe la alegerile parlamentare de duminică. Ilan Şhor este refugiat la Moscova, sancţionat de SUA, Marea Britanie şi UE. Fostul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a acuzat pe reţelele de socializare faptul că actuala guvernare face presiuni ilegale asupra partidelor de opoziţie. Anul trecut, Maia Sandu, pro-UE, a obţinut o realegere în funcţia de preşedinte, la o diferenţă mică, faţă de Alexandr Stoianoglu, un fost procuror susţinut de Igor Dodon, pe baza voturilor diasporei. Potrivit sondajelor, Partidul Acţiune şi Solidaritate al preşedintei Maia Sandu ar veni pe primul loc (30%), dar cu un număr de parlamentari insuficienţi, pentru o nouă majoritate parlamentară. Ar mai accede în Parlament Blocul patriotic pro-rus al socialiştilor şi comuniştilor, dar şi „Partidul nostru” al lui Renato Usati, fost primar al oraşului Bălţi, creditat cu 7,4%. Partidul „Moldova Mare”, al Victoriei Furtună, apropiată lui Şhor, ar avea mai puţin de 2,5% iar blocul Alternativa, unde cap de listă este Ion Ceban, primarul suspendat al Chişinăului, cu interdicţie de intrare în spaţiul Schengen, nu ar face pragul electoral, fiind creditat cu doar 4,2%. Maia Sandu are progamat astă-seară, ora 18.00, să se adreseze electoratului din Republica Moldova, anunţă presa de la Chişinău, în contextul alegerilor parlamentare de duminică, considerate a avea o importanţă istorică. Se vorbeşte de un moment al adevărului pentru populaţia din Republica Moldova. Un succes al taberei populiste şi pro-ruse, care îşi face o campanie frenetică pe reţelele de socializare, deloc exclus ar îndepărta pentru moment Republica Moldova de la drumul spre UE. Nu demult, la Chişinău, s-au deplasat cancelarul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk, preşedintele francez Emmanuel Macron, pentru a susţine, în declaraţiile lor, drumul european al Republicii Moldova. Bucureştiul susţine, se subînţelege, demersurile pro-europene ale Chişinăului. Şeful poliţiei naţionale, Viorel Cernăuţeanu a declarat pentru BBC că „dacă în 2024” campania lui Ilan Şhor s-a bazat pe bani, acum miza este de dezinformare. Aşezată între Ucraina şi România, Republica Moldova se află în faţa unei provocări imense: fie spre deplină integrare europeană, fie spre reapropriere mai mare de Moscova. Să nu omitem existenţa a două oaze rusofone, Găgăuzia şi Transnistria, unde votul preponderent se îndreaptă spre partidele pro-ruse. Este o situaţie destul de complicată, dar cu toate acestea tabăra pro-Sandu pare în pole-position.
