În această dimineață, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) a fost în ușoară creștere, până la valoarea de 1900 mc/s, situându-se, însă, mult sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s), informează Administraţia Naţională “Apele Române”.
În ultimele 24 de ore, debitul Dunării în aval de Porțile de Fier a fost în creștere la Gruia, Calafat (cu 10 cm față de ieri) și Bechet (cu 20 cm față de ieri). Pe fluviul Dunărea, conform prognozei Sistemului Hidroenergetic Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaș pentru astăzi, ora 06.00 = 1900 mc/s. În următorul interval de 24 de ore, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș), conform prognozei INHGA-CNPH, va fi în ușoară creștere până la valoarea de 1900 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s). Pentru intervalul 25.08.2022 – 29.08.2022, conform prognozei elaborate de INHGA-CNPH, debitul Dunării la intrarea în țară, va fi în creștere, până la valoarea de 2600 mc/s, la sfârșitul intervalului situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s). La această oră, în principalele 40 de lacuri de acumulare din România (cu folosință complexă) administrate de Administrația Națională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica, avem disponibil un volum de 3,03 miliarde de metri cubi de apă față de 3,45 miliarde la începutul lunii iulie 2022. Chiar dacă rezerva de apă este în scădere, aceasta este suficientă pentru localitățile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafață. Coeficientul de umplere este de 70,04%, fiind în scădere față de începutul lunii iulie, când se situa în jurul valorii de 80%. La sfârșitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, coeficient de umplere va fi menținut la peste 62%. Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială. În special în această perioadă, este nevoie să folosim rațional resursele de apă în direcția economisirii acestora. Pentru activitățile casnice, acolo unde există posibilitatea, trebuie folosită/stocată apă din surse alternative (inclusiv a apă de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor.
Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, situația la această oră se prezintă astfel:
La nivel național, sunt 668 de localități alimentate cu program restricționat, respectiv:
- 252 de localități (din 22 județe) care dispun de sisteme de alimentare cu apă: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Mehedinți, Bihor, Teleorman, Brașov, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj și Bihor);
- 416 de localități (din 12 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Neamț,Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă.
- În toate aceste localități care dispun, respectiv nu dispun de sisteme de alimentare, necesarul de apă este asigurat din sursa de apă subterană. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor care sunt parțial secate.
Debite în creștere, pe alocuri cu depăsirea cotelor de atenție
Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitele au fost în creştere datorită precipitațiilor căzute în interval și propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Tur, Vedea, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, bazinele mijlocii și inferioare ale Argeșului, Moldovei, Sucevei, Prutului, bazinele inferioare ale Jiului și Ialomiţei și râurile din Dobrogea unde au fost, în general, staționare.
Debitele se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80% din normalele lunare, mai mari, în jurul și peste normalele lunare pe râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, bazinele superioare ale Izei, Jiului, Sucevei, Moldovei, bazinul superior și mijlociu al Bistriței și afluenții Oltului inferior şi mai mici (sub 30% din mediile multianuale lunare) pe Râmnicu Sărat și pe unii afluenți ai Trotușului și Bârladului.
