Președintele Emmanuel Macron cere o mobilizare pentru o taxare internațională – a tranzacțiilor financiare, a transportului aerian și a celui maritim, pentru a se putea finanța lupta împotriva schimbărilor de mediu: “sunt pentru o taxă pe tranzacțiile financiare pentru a susține lupta împotriva sărăciei și a schimbărilor de mediu. Noi deja o avem. Apoi, ni se spune că ar trebui o taxă în cadrul biletelor de avion. Noi avem această taxă în Franța dar cine altcineva o mai are? Nu cred că va exista un rezultat dacă doar noi aplicăm aceste taxe. Apoi, sectorul maritim nu este deloc taxat. El ar trebui taxat. Dar nu doar francezii ar trebui să facă acest lucru ci și chinezii, europenii din Nord”.
Pentru șeful statului intenția nu a fost de a face încă un summit, ci de a concilia lupta împotriva sărăciei, cea dusă pentru prezervarea biodiversității și lupta dusă împotriva schimbărilor de mediu.
El spune că a dorit să reunescă lideri de pe toate continentele deoarece în acest moment există o fractură, iar un exemplu este războiul din Ucraina și agresiunea rusă.
De o parte este Occidentul, care are agenda sa de mediu, iar de cealaltă sunt statele din Sud care se luptă împotriva insecurității și sărăciei. Nimeni nu poate reuși dacă nu câștigăm această luptă dintre sărăcie și mediu. Statele din Sud sunt rezerve de biodiversitate și sunt plămânii planetei. Motiv pentru care, fondul pentru păduri este foarte important, explică liderul de la Palatul Elysée.
El amintește că Franța înseamnă 1% din emisiile mondiale de gaz cu efect de seră. De cealaltă parte, sectorul aeronautic înseamnă 3 până la 4% din emisiile la nivel mondial. Dar, Franța produce jumătate din aceste avioane. Trebuie doar să ajungem să decarbonizăm acest sector, spune Emmanuel Macron.
În privința investițiilor, președintele spune că nimeni nu ar trebui să fie pus să aleagă între sărăcie, mediu și biodiversitate dar spune că nu poate da lecții de genul “nu aveți dreptul să dezvoltați vreun proiect deoarece nu este bun pentru planetă, în timp ce în Europa există țări care redeschid centrale pe cărbune. Este aberant”, este de părere Emmanuel Macron.
Finanțăm dar ce facem cu datoriile?!
93 % din statele vulnerabile la catrastrofele de mediu, înregistrează cele mai grele datorii, din ultimele decenii.
Aceste state pledează pentru ștergerea datoriilor. Emmanuel Macron se declară pentru o restructurare a datoriilor dar și o mai bună susținere a biodiversității din Africa, în funcție de fiecare stat în parte. Pentru liderul francez, esențialul este de a se ajunge la un acord între statele bogate și cele care se află în dificultate dar și să se renunțe la cărbune.
Datoria statelor în curs de dezvoltare ar trebui restructurată: este cazul Ciadului și a Zambiei. Dar, spune șeful statului, China trebuie inclusă într-un “cadru global”, al OCDE. El amintește că și Europa a redemarat, după al Doilea Război Mondial, tot cu datorii.
Dar, statele bogate, inclusiv China, trebuie să discute împreună de aceste datorii, spune Emmanuel Macron care susține că a vorbit deja cu președintele Xi Jinping și cu premierul Chinei, prezent astăzi la Paris. Modul de finanțare a economiilor din Africa nu mai corespunde, este de părere liderul francez.
Tot vineri, în încheierea summitului de la Paris, președintele Emmanuel Macron a anunțat un “conses complet” pentru “reformarea în profunzime a sistemului financiar mondial, pentru a-l face mai eficace, mai echitabil, mai adaptat la lumea de astăzi”.
Următoarea reuniune va avea loc peste 2 ani, la Paris, pentru a se observa ce anume s-a pus în practică din toate promisiunile făcute cu ocazia acestui summit.
Secretara generală a Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, Rebeca Grynspan, atenționează că statele bogate nu și-au ținut promisiunea de a aloca 100 de miliarde de dolari pentru a ajuta statele în curs de dezvoltare. Promisiuni s-au făcut, nimeni nu a încasat, a precizat responsabila, în cadrul unui interviu acordat AFP.
Pentru ţările europene în particular, priorităţile imediate vor fi Ucraina, consolidarea flancului estic al continentului, propria lor tranziţie energetică. Dacă avem în vedere că primele evaluări privind constul reconstrucţiei Ucrainei din care o parte a teritoriului este distrus şi ocupat de forţele ruse, se duc undeva la aproape 500 de miliarde euro, lucrurile sunt extrem de delicate.
