Iran: Rafsandjani, „Rechinul” înjunghiat pe la spate

0
53

Alegerile nu au fost în măsură să-i reuşească lui Akbar Hachemi Rafsandjani (78 de ani). El a pierdut în două rânduri, de o manieră umilitoare, legislativele din 2000 şi prezidenţialele din 2005. Şi tocmai când se pregătea pentru alegerile prezidenţiale din 14 iunie s-a văzut descalificat, interzicându-i-se candidatura. Numele său nu face parte din lista celor 8 reţinute de Consiliul Gardienilor Constituţiei, validată pentru alegerile prezidenţiale. Aflat în culisele scenei politice din Republica islamică, unde şi-a etalat influenţa, a fost poreclit „Rechinul”. Un joc de cuvinte: expresia persană „kouseh” înseamnă atât „rechin”, cât şi „fără peri”, referire la barbă, care se reduce la câteva filamente, într-o ţară în care pilozitatea este un simbol politic şi religios. Acest lucru nu a împiedicat o carieră impresionantă: revoluţionar ireproşabil, intim al ayatollahului Khomeini, preşedinte al parlamentului, apoi preşedinte al ţării, între 1989 şi 1997, timp de două mandate, înainte de a conduce „Consiliul de oportunitate”, o instanţă de arbitraj, dar şi venerabila „Adunare a experţilor”, până în 2011. De fapt, nici un politician în Iran nu dispune de o asemenea reţea: în provincia sa de origine, din Kerman, în sud, deţine şcolile teologice ale Qom şi apoi comunitatea de afaceri. Rafsandjani este peste tot. Şi, peste toate, este bogat. Deţine cea de-a doua companie aeriană a ţării, Mahan Air, are interese în producţia de autoturisme şi a lansat omniprezente universităţi private azad (gratuite). Adversarii săi îl numesc „Akbar Sah”, „Marele Rege” sau „Regele Akbar”. Două dintre fiicele sale şi unul dintre fii au jucat un rol important în afaceri şi politică. Un jurnalist de investigaţie, acum în exil, Akbar Ganji, l-a poreclit eminenţa roşie. Ca şi cardinalul Richelieu, Rafsandjani este acuzat că ar fi acoperit o serie de asasinate politice. Dezvăluirile l-au făcut unul dintre demnitarii detestaţi în Republica islamică şi asta explică rezultatele electorale. A încercat o apropiere de Ahmadinejad după 2009, dar sprijinul său, chiar ambiguu, a înstrăinat clericii conservatori şi gărzile revoluţionare, care i-au interzis să predice la moschee şi, totodată, să candideze la alegerile prezidenţiale din 14 iunie. Pragmatismul său l-a făcut să spere că după ce a conciliat între Iran şi Statele Unite, convins că ayatollahul Khomeini va pune capăt războiului contra Irakului, va avea suportul liderului suprem, Ali Khamenei, de care părea că-l leagă „o prietenie de 50 de ani”. „Candidaţii descalificaţi au multe ale calificări”, a încercat să-l consoleze Ali Khamenei marţi seara. Dar lovitura cea mare i s-a aplicat actualului preşedinte, Ahmadinejad, prin descalificarea lui Esfandiar Rahim Mashaie, văzut ca un succesor. Potrivit Constituţiei, Ahmadinejad nu poate candida pentru un al treilea mandat succesiv. Reformatorii îl au ca pretendent pe Mohammad Reza Aref, fost ministru al Telecomunicaţiilor, fără mare anvergură politică. Candidaţii conservatori ar putea fi consideraţi următorii: fostul şef al diplomaţiei (1981-1997), Ali Akbar Velayati, primarul Teheranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, şi fostul preşedinte al parlamentului, Gholam Ali Haddad-Adel. Mai sunt în discuţie secretarul Consiliului suprem al securităţii naţionale şi negociatorul şef al dosarului nuclear, Said Jalili. Mohsen Rezai, fost responsabil al Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a regimului, a candidat deja în 2009. Campania oficială se deschide vineri şi se termină la 13 iunie.