Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate Naţională şi Punct Naţional de Contact pentru Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020, a organizat în perioada februarie-martie 2017 un număr de şapte evenimente de informare privind lansarea celui de-al doilea apel de proiecte din cadrul programului. Ultimul eveniment din această serie a avut loc ieri, la Craiova – Hotel Ramada. Bugetul total al programului este de 262.989.835,60 euro, din care 202.095.405,00 euro reprezintă finanţare nerambursabilă din FEDR.
Cel de-al doilea apel de proiecte se va lansa în luna mai a.c. şi va avea un buget de aproximativ 60 de milioane de euro, fiind finanţat din fonduri FEDR, IPA şi ENI, condiţiile specifice urmând a fi prezentate în cadrul evenimentelor mai sus menţionate. La eveniment au participat beneficiari şi potenţiali beneficiari ai Programului Transnaţional Dunărea: instituţii şi autorităţi publice locale, regionale şi centrale, organisme de drept public, organizaţii private – ONG-uri, IMM-uri –, precum şi actori cheie SUERD. Au fost prezentate şi dezbătute teme de interes, precum bugetul alocat apelului de proiecte, domeniile finanţate, condiţiile specifice, aspect privind cofinanţarea naţional
Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020 (succesorul Programului de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei – SEE) finanţează proiecte care vor avea ca obiectiv îmbunătăţirea politicilor publice şi a cooperării instituţionale, implementate de un parteneriat transnaţional extins. Aria eligibilă a programului este constituită din 14 state: Austria, Bulgaria, Cehia, Germania (landurile Baden Wurttemberg şi Bavaria), Ungaria, România, Slovenia, Slovacia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Moldova şi Ucraina (oblasturile Chernivetska, Ivano-Frankiviska, Zakarpatska, Odessa). Pentru România, întregul teritoriu este eligibil.
IPA are un buget de aproximativ 11,7 miliarde de euro
Andreea Pena – Consilier, Direcţia Generală Programe Europene, MDRAP, Responsabil Programul Transnaţional Dunarea 2014-2020, a precizat cu această ocazie, că acest program are ca principal obiectiv stimularea inovării şi a spiritului antreprenorial, conservarea patrimoniului natural şi cultural din regiunea Dunării, îmbunătăţirea conectivităţii şi sprijinirea tranziţiei înspre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Bugetul Programului de cooperare transnaţională pentru regiunea Dunării este în valoare de 222 milioane de euro. Din această sumă 202 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). FEDR are drept obiectiv consolidarea coeziunii economice şi sociale în Uniunea Europeană prin reducerea dezechilibrelor dintre regiunile acesteia (în perioada 2014-2020, FEDR va investi peste 199 de miliarde de euro în regiunile Europei).
Din suma de 19,8 milioane de euro din Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA); IPA oferă asistenţă financiară şi tehnică pentru a sprijini procesul de reformă în ţările în curs de aderare. Fondurile IPA dezvoltă capacităţile acestor ţări, având drept rezultat evoluţii pozitive şi progresive în regiune (în perioada 2014-2020, IPA are un buget de aproximativ 11,7 miliarde de euro). “Astăzi (n.r ieri) vom face o prezentare a primului apel, vom continua cu datele pentru cel de-al doilea apel. Până în luna mai, când se va deschide oficial sesiunea de încărcat proiectele pe site, toate documentele sunt disponibile. Asta înseamnă că întregul pachet al solicitantului este disponibil pe site-ul programului…”, a subliniat Andreea Pena.
„Nu finanţăm proiecte mari…”
Reprezentantul MDRAP, prezent la Craiova, a mai spus că cei interesaţi de accesarea acestor fonduri fac o mare confuzie. Aceştia cred că este vorba de proiectele din cadrul Strategiei Dunării, motiv pentru care mulţi vor să facă porturi turistice. “Un aspect foarte important este legat de faptul că acest proiect nu se adresează doar judeţelor riverane. Programul Transnaţional este un instrument financiar de cooperare teritorială. Trebuie să existe parteneri din minim trei state participante în program. Toată lumea trebuie să aibă un personal dedicate proiectului, toată lumea trebuie să participe la dezvoltarea proiectului. Toată lumea participă, de asemenea, la implementare. Toţi partenerii au activităţi clare în aplicaţie. Şi toată lumea trebuie să participe şi financiar, existând şi o cotă de cofinanţare. Nu finanţăm proiecte mari, ci eventual proiecte pilot. Acest proiect este finanţat prin FEDR dar şi prin IP, în cazul ţărilor în curs de aderare (Muntenegru, Bosnia, Serbia). Programul a fost împărţit în cinci axe prioritare, patru au fost dedicate proiectelor. Axa prioritară 1 – Inovare şi responsabilitate socială în Regiunea Dunării; Axa prioritară 2 – Responsabilitatea faţă de mediu şi cultura în Regiunea Dunării; Axa prioritară 3 – Conectivitatea în Regiunea Dunării şi Axa prioritară 4 – Buna guvernanţă în Regiunea Dunării”, a susţinut Andreea Pena.
Modalităţii de evaluare şi selecţie a propunerilor de proiecte
Alina Mihalache, consilier Direcţia Generală Programe Europene din cadrul MDRAP a vorbit celor prezenţi în sală despre cel de-al doilea apel de proiecte. Mai precis, despre buget, domenii finanţate, condiţii specific, ajutor de stat. A explicat potenţialilor beneficiari modalitatea de elaborare, dar şi cum se scriu proiectele, luând rând pe rând, cerinţele pentru proiecte, dezvoltarea parteneriatului, eligibilitatea activităţilor şi a cheltuielilor, matricea cadru logic a intervenţiei, sinergii create şi capitalizarea rezultatelor. Au fost întrebări din partea publicului pe marginea modalităţii de evaluare şi selecţie a propunerilor de proiecte şi s-au enunţat paşii de urmat în cazul aprobării proiectului. “S-a schimbat puţin metodologia de evaluare. Se va face prin trei paşi. Pentru cele trei axe deschise sunt trei ofiţeri de proiecte, care sunt români. România se află pe locul II ca număr de parteneri, după Ungaria şi se află pe locul III ca buget FEDR contractat. Bugetul acestui program se constituie din bugetele tuturor statelor partenere. Idea este că aceste proiecte se nasc sau ar trebui să se nască din identificarea unor nevoi comune. Aşa este regula…Noi ştim că la noi se întâmplă exact invers. Avem un instrument financiar şi ne gândim cu să găsim şi noi o cale ca să obţinem o finanţare. Până la urmă nu contează că într-un fel sau altul proiectele apar, dar aceste proiecte trebuie să rezolve o problemă pe care mai multe sau mai multe regiuni o au. Se produce astfel o schimbare în ceea ce înseamnă nevoie comună…”, a mai spus reprezentantul MDRAP.
