Ministrul cipriot al Finanţelor, Michalis Sarris, a părăsit ieri, 22 martie a.c., Moscova, unde sosise marţi, fără a obţine susţinerea autorităţilor ruse, pe care venise să le testeze. Michalis Sarris a căutat să obţină o relaxare a condiţiilor împrumutului din 2011, propunând ruşilor să investească în Cipru în schimbul ajutorului. „Poziţia lor a fost următoarea: crearea unei societăţi publice care să cuprindă câmpurile petrolifere, pentru a propune investitorilor ruşi participarea”, a spus ieri ministrul de Finanţe rus, Anton Siluanov.
„Investitorii au examinat aceste propuneri şi nu s-au arătat interesaţi. Li s-a propus, de asemenea, participarea cu capital la recapitalizarea băncilor. Dar nici una din băncile noastre nu şi-au exprimat interesul”, a detaliat ministrul rus. În privinţa relaxării împrumutului de 2,5 miliarde euro acordat în 2011 de Moscova Nicosiei, „se aşteaptă o decizie” a UE abia apoi se va decide „participarea la restructurarea datoriei”, a mai spus Siluanov. Acesta a mai confirmat că un nou împrumut nu este momentan posibil, cum a indicat joi omologul său cipriot, fiindcă ar determina Nicosia să iasă din cadrul impus de UE. Zona euro este pregătită să susţină Ciprul, cu condiţia ca ajutorul să fie împărtăşit de sectorul financiar al ţării, fără de care economia insulei s-ar prăbuşi sub greutatea datoriei sale, a declarat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, citat de ziarul grec Ta Nea, în interviul publicat ieri. „Ideea că problema cipriotă nu poate fi rezolvată de contribuabilii din zonă fără principalii creditori ai băncilor cipriote este inacceptabilă pentru cetăţenii europeni”. UE a dat Ciprului până luni sarcina să găsească aproape 6 miliarde euro, sumă necesară completării planului de salvare, sub sancţiunea unui colaps al sistemului financiar, care antrenează şi posibila evacuare din Zona Euro. Ultimatumul a intervenit joi, după eşecul primului proiect, respins de majoritatea parlamentarilor ciprioţi.
Liderii europeni au respins pachetul alternativ de măsuri propus de Nicosia
Liderii europeni au respins ieri un pachet de măsuri prezentate de Cipru ca alternativă la impunerea unei taxe pe toate depozitele din băncile locale, deoarece acesta includea naţionalizarea unor rezerve ale fondurilor de pensii. Statele din zona euro şi guvernul cipriot au început o nouă rundă de negocieri, pentru a ajunge la o modalitate acceptabilă prin care statul să colecteze fonduri proprii de 5,8 miliarde de euro, necesare deblocării unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la ţările membre UE şi de la FMI, potrivit Financial Times. Ultimul plan al autorităţilor cipriote prevedea restructurarea Laiki, a doua mare bancă din Cipru, şi divizarea acesteia într-o instituţie de credit care să includă activele solide şi una cu active neperformante. Depozitele mai mari de 100.000 de euro urmau să fie incluse în banca cu active neperformante, situaţie în care deponenţii ar fi urmat să înregistreze pierderi. Depozitele de până la 100.000 de euro, precum şi locurile de muncă de la Laiki ar fi fost garantate. Mai multe dintre elementele planului, precum obţinerea a 2 miliarde de euro din naţionalizarea unor rezerve ale fondurilor de pensii şi emiterea de obligaţiuni legate de venituri viitoare din exploatarea unor resurse de gaze naturale, au fost considerate în continuare inacceptabile de către Germania şi Bruxelles. Parlamentul din Cipru urma să discute aseară acest plan, respins de liderii europeni, adică o lege de 61 de pagini referitoare la sistemul bancar, chiar dacă membrii Legislativului au afirmat că au nevoie de timp pentru a analiza propunerea.
