Compania de Apă Oltenia SA, în calitate de beneficiar al proiectului „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în Judeţul Dolj”, cofinanţat din Fondul de Coeziune (FC) prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, Axa prioritară 1, a organizat, în data de 21 martie a.c., o dezbatere cu tema ”Biosolidele – nămoluri benefice pentru agricultură”. Întâlnirea s-a desfăşurat începând cu ora 10.00, în incinta Staţiei de epurare a apelor uzate Craiova, din Făcăi, judeţul Dolj.
La eveniment au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, precum şi ai instituţiilor publice cu competenţe în domeniu: Camera Agricolă Dolj, Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dolj, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Dolj, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Dolj. Scopul acestei reuniuni a fost de a informa, promova şi populariza în rândul factorilor de decizie din domeniul protecţiei mediului, a celor mai bune practici agricole privind utilizarea nămolului provenit din epurarea apelor uzate, ca înlocuitor al fertilizanţilor chimici. Din agenda evenimentului, reţinem următoarele subiecte: descrierea procesului tehnologic de obţinere a nămolului, prin tratarea apelor uzate în staţiile de epurare; avantajele utilizării biosolidelor în agricultură; constrângeri privind utilizarea biosolidelor pentru anumite tipuri de culturi; procedura livrării biosolidelor către fermierii interesaţi; exemple de bune practice privind utilizarea cu succes a nămolului în agricultură.
Patru noi staţii de epurare în Dolj şi trei reabilitate
La finalul reuniunii, participanţii au făcut un tur al Staţiei de Epurare Craiova, obiectiv ce a fost complet reabilitat sub programul ISPA. În prezent, în judeţul Dolj există o singură staţie de epurare complet operaţională, la Calafat. Pe de altă parte, gestionarea deşeurilor organo-minerale rezultate din procesarea apelor uzate urbane constituie una din problemele prioritare ale regimului apei în marile colectivităţi umane, datorită cantităţilor deloc neglijabile care se procesează. Acest aspect este monitorizat de către Ministerul Mediului în cadrul proiectului major „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apa uzată în judeţul Dolj”. În prezent, în judeţul Dolj nămolul este transportat la depozitele de deşeuri. După finalizarea noilor staţii de epurare, de la Filiaşi (pe amplasamentul celei vechi), Bechet, Rastu Nou şi Cerăt şi reabilitarea celor de la de la Işalniţa, Calafat şi Segarcea, cantităţile de nămol vor creşte şi va trebui găsită o alternativă viabilă la depozitare. În acest sens, este abordată posibilitatea de redare a acestui produs-nămolul de epurare-circuitului natural, prin utilizarea sa ca îngrăsământ în culturi agricole.
Aplicarea nămolului pe sol conduce la îmbunătăţirea culturilor
Agricultura practicată pe solurile acide, grele, cu o compoziţie chimică defavorabilă plantelor, reduce drastic profitabilitatea fermierilor, ca urmare a creşterii accentuate a costului de producţie necesar pedoameliorării, secvenţă obligatorie în vederea menţinerii unei anumite variabilităţi a plantelor cultivate şi implicit a nivelului recoltelor obţinute. Utilizarea nămolurilor în agricultură nu este o noutate, fiind practicată pe plan internaţional din anii 1970. Această problematică a fost cercetată la nivel naţional cu începere din anii 1980, când s-au făcut experimente de aplicare a nămolului de epurare în agricultură, pe diferite tipuri de sol şi pentru tipuri diferite de culturi. Efectele agronomice, pedologice şi igienico-sanitare au fost urmărite şi s-a constatat că aplicarea nămolului pe sol contribuie la ameliorarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale solurilor, ceea ce conduce la îmbunătăţirea culturilor.
