Soldaţi în uniforme au apărut la televiziunea naţională din Bamako, capitala statului african Mali, în noaptea de miercuri spre joi, pentru a anunţa că „au pus capăt regimului incompetent” al lui Amadu Tumani Ture, dizolvând toate instituţiile, suspendând Constituţia şi decretând starea de asediu. Franţa, care de-a lungul timpului a deţinut o influenţă asupra acestei ţări, speră ca alegerile „cât mai curând posibile”, după lovitura de stat, să readucă normalitatea, a declarat, ieri, ministerul francez de Externe, Alain Juppe. „Noi suntem ataşaţi respectului regulilor democratice şi constituţionale. Ceerem restabilirea ordinii constituţionale, alegeri programate pentru luna aprilie, adică, dacă se poate, cât mai curând posibil”, a spus şeful dimplomaţiei de la Paris, la Europe 1. Militarii malieni au preluat, joi, puterea la Bamako, după mai multe ore de confruntări, pentru a pune capăt luptei contra rebelilor tuareg şi grupurilor islamiste din nordul ţării. Purtătorul de cuvânt al militarilor, locotenentul Amadu Konare, a declarat că s-a acţionat ca răspuns la eşecul regimului Amadu Tumani Ture de a gestiona criza din nordul ţării, pradă rebelilor tuareg şi activităţii grupurilor islamiste înarmate, de la jumătatea lunii ianuarie. Locotenentul Konare, anturat de o duzină de militari, a vorbit în numele Comitetului Naţional pentru recuperea dfemocraţiei şi restabilirea autorităţii statului. Puţin după aceea, căpitanul Amadu Sanogo, liderul juntei, a luat cuvântul pentru a anunţa decretarea stării de asediu, în cursul zilei de ieri. Amadu Konare a justificat lovitura de stat prin „lipsa de echipament adecvat pentru apărarea teritoriului naţional”, disponibilitatea armatei de a lupta împotriva rebelilor şi a grupurilor armate din nord şi pentru a anunţa eşecul fostei puteri de a lupta împotriva terorismului. Junta şi-a luat angamentul solemn de a restaura puterea civilă şi de punere în exerciţiu a unui guvern de unitate naţională. Se afirmă că fostul ministru de Externe, Sumeylu Bubeye Maiga, şi cel al Administraţiei teritoriului, Kafuguna Kone, au fost arestaţi şi s-a pus stăpânire asupra palatului prezidenţial, după schimburi de focuri între garda prezidenţială şi militari. O sursă indepentendă a declarat că preşedintele Ture şi oamenii lui nu mai sunt în palat, fără a se preciza unde se află. Franţa, fostă putere colonială, a cerut respectarea ordinii constituţionale şi a condamnat recursul la violenţă. La rândul său, departamentul american de stat a cerut reglarea tensiunilor prin trecere la dialog şi non-violenţă. Iar secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a făcut apel la calm şi la rezolvarea pe cale paşnică a tuturor doleanţelor. La începutul lunii februarie, femeile şi apropiaţii militarilor au manifestat în mai multe oraşe pentru denunţarea în linişte a situaţiei soldaţilor. Unele dintre aceste demonstraţii au devenit violente. Statul Mali se confruntă, de la începutul lunii ianuatie, cu atacuri ale mişcării naţionale pentru eliberare şi ale rebelilor tuareg, care au luptat pentru regimul Muammar Gadafi. O mişcare islamistă tuareg, Ancar Dine (apărătorii islamului) vrea să impună Charia în Mali. Guvernul din această ţară a acuzat Al-Qaida, din Maghrebul islamic, care are baza în nordul ţării. Lovitura de stat a pus capăt procesului elexctoral, inclusiv celui prezidenţial, prevăzut pentru 22 aprilie.
