Klaus Werner Iohannis a depus, ieri, jurământul de învestitură în funcţia de preşedinte al României, în şedinţa solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor. La ceremonie au asistat numeroşi invitaţi, între care foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, patriarhul Daniel şi arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti Ioan Robu. Iohannis a declarat, în discursul rostit în faţa aleşilor, că este recunoscător şi onorat de încrederea pe care cetăţenii i-au acordat-o alegându-l preşedinte şi a asigurat că va fi preşedintele tuturor românilor. După depunerea jurământului, Iohannis, împreună cu soţia Carmen, au mers la Palatul Cotroceni, unde a avut loc, pe platoul Marinescu, ceremonia de predare-primire a mandatului. Preşedintele şi prima doamnă au fost întâmpinaţi de garda de onoare, apoi au pornit spre intrarea în Palatul Cotroceni, unde au fost întâmpinaţi de Traian şi Maria Băsescu. La finalul ceremoniei, Traian şi Maria Băsescu au fost conduşi spre ieşirea din Palatul Cotroceni de noul preşedinte şi soţia sa şi, înainte de a ieşi pe poarta reşedinţei prezidenţiale, fostul şef al statului a primit pentru ultima oară onorurile militare. După ce a salutat Garda de onoare, Băsescu s-a apropiat de steagul ţinut de militari, pe care l-a sărutat. Sâmbătă, cu o zi înaintea terminării mandatului, Traian Băsescu a susţinut o conferinţă de presă, despre care a spus că nu este „de bilanţ, ci de final de mandate”, în cadrul căreia a declarat că România este în prezent o ţară sigură din punct de vedere al securităţii şi nu riscă o invazie, dar sunt necesare investiţii în armată. Totodată, Băsescu a menţionat că îi va preda lui Iohannis o ţară care îndeplineşte toate criteriile de convergenţă, în vederea intrării în zona euro, el apreciind că vom deveni membri ai zonei euro mai devreme de 2019.
Klaus Iohannis
„Sunt recunoscător şi onorat de încrederea pe care cetăţenii României mi-au acordat-o, cea de a fi preşedintele lor, şi îi asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor. Sunt profund mişcat de dragostea de ţară care a stat în spatele participării la vot, de aspiraţia spre libertate şi proprietate a românilor”, a spus Klaus Iohannis în discursul rostit după depunerea jurământului. „Vă mulţumesc vouă, tuturor concetăţenilor mei, pentru că aţi arătat lumii întregi adevărata faţă a României. La 25 de ani după căderea comunismului aţi făcut încă o dată să triumfe democraţia şi participarea”, a continuat el. Apoi, preşedintele a anunţat că, în cel mai scurt timp, va chema la consultări partidele politice, pentru a decide împreună ce obiective de ţară îşi asumă şi un calendar cu etape şi acţiuni. Iohannis a remarcat că, deşi toţi spun că educaţia este o prioritate şi că se vrea reforma sistemului sanitar şi a sistemului de pensii, că „deşi toţi afirmăm că ni le dorim, totuşi de ce nu le avem?”. „Cu aceste teme va trebui să ne aşezăm la masa dialogului şi în jurul lor să construim consens. În cel mai scurt timp voi chema la consultări partidele politice, pentru a decide împreună pe trei chestiuni fundamentale: ce obiective de ţară ne asumăm la aceste capitole, o modalitate de lucru şi de dialog permanent şi un calendar cu etape şi acţiuni, pentru a trece de la vorbe la fapte”, a punctat preşedintele. În opinia lui Iohannis, „primul pas este reconstrucţia instituţiilor politice”, iar „anul 2015 trebuie să fie dedicat reformării acestora şi construirii unui edificiu statal durabil pentru 50, nu pentru cinci ani”. Klaus Iohannis a arătat că „marea capcană” în procesul de reformare a instituţiilor politice este „să o gândim pentru noi, astăzi”, deoarece „absenţa abordării pe termen lung este la fel de păguboasă ca şi absenţa schimbării. Înţeleg raţiunile politice, mecanismele din interiorul partidelor, dar vă rog pe cei din partide să înţelegeţi în egală măsură că nu mai putem lua decizii conjuncturale, că reconstrucţia instituţiilor politice nu poate porni de la calcule de partid, de la interese particulare, de la distribuiri de funcţii şi nici de la strategii pentru următoarele alegeri”. El a precizat că „mă bucur să constat că există deschiderea pe care am cerut-o pentru a începe discuţiile cu privire la revizuirea Constituţiei şi modernizarea ei, schimbarea legislaţiei electorale, alegerea Parlamentului, inclusiv reducerea numărului de parlamentari, alegerea autorităţilor locale, votul prin corespondenţă şi votul electronic, schimbarea legislaţiei partidelor politice, incluzând aici şi finanţarea lor şi a campaniilor electorale”, a adăugat Iohannis.
Traian Băsescu
Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, la ultima sa conferinţă de presă în calitate de preşedinte, că UE este „singura opţiune viabilă” ca România să ajungă la prosperitate pentru cetăţenii săi „cândva” şi că nu există alternativă, aşa cum nu există nici la NATO în ceea ce priveşte securitatea. Trecând la politica externă, ex-preşedintele a spus că Rusia nu şi-a schimbat dorinţa de a ajunge la gurile Dunării, ci doar putinţa, în urma scăderii preţului la ţiţei şi gaze. „Între timp a ajuns ţiţeiul de la 110 dolari pe baril la 60 şi 50% din resursele finaciare ale bugetului Federaţiei Ruse provin din ţiţei şi gaze. Ori saltul de 110 la 60, în condiţiile în care Moscova şi-a estimat preţul mediu al barilului de ţiţei la 95 de dolari pe baril, este o gaură în bugetul Federaţiei Ruse uriaşă. Gazele au căzut de la 400 şi la 300 şi de dolari mia pe metri cubi, deci s-a schimbat putinţa”, a afirmat Băsescu. Totuşi, a continuat acesta, Moscova reprezintă în continuare un risc pentru securitatea României, dar asta nu înseamnă că s-ar gândi să invadeze ţara noastră. „(…) Federaţia Rusă ţinteşte gurile Dunării în mod indiscutabil şi nu trebuie să ne uităm la ce se întâmplă la Lugansk, Doneţk şi Mariupol ca să zicem «oho, au 2.000 de kilometri până la braţul Chilia». Nu, uitaţi-vă în Crimeea, că distanţa din Crimeea până în Transnistria şi Chilia e de 2-300 de kilometri”, a atras atenţia Băsescu.
Ponta: Contestarea bugetului la CCR va amâna creşterea pensiilor
Premierul Victor Ponta a făcut ieri, la Parlament, un apel la responsabilitate, arătând că eventuala contestare la Curtea Constituţională a României (CCR) a bugetului de stat pe 2015 va determina amânarea creşterii pensiilor, acordarea subvenţiilor sau reducerea TVA în turism. „Vreau să fac un singur apel: pentru seriozitate şi responsabilitate. Înţeleg poziţii politice şi politicianiste, însă vreau să transmit tuturor cetăţenilor acestei ţări că, în măsura în care acest buget va fi contestat la Curtea Constituţională şi nu va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015, toţi cei care aşteaptă pensiile mărite, subvenţiile, cei care vând pachete de turism cu TVA redusă vor aştepta degeaba şi vor trebui să-i întrebe pe colegii care contestă la Curtea Constituţională de ce nu se măresc pensiile”, a spus Ponta, de la tribuna Parlamentului. Declaraţia premierului a venit ca replică la spusele deputatului liberal Eugen Nicolăescu, care a anunţat, tot ieri, că grupurile parlamentare ale PNL şi PDL vor contesta la CCR legea bugetului de stat pe anul 2015. „Vă informez domnul prim-ministru că (…) grupurile PNL vor contesta la CCR un asemenea buget, care este neconstituţional, şi avem două argumente: principiul legalităţii şi principiul respectării angajamentelor internaţionale”, a spus Nicolăescu, în plenul Parlamentului. Proiectul legii bugetului de stat şi proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 au fost aprobate, ieri, de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu 339 voturi „pentru” şi 141 „împotrivă”, respectiv cu 329 voturi „pentru” şi 148 „împotrivă”. Dezbaterile în plen pe marginea celor două proiecte au durat o zi şi jumătate, începând vineri, la ora 10,00, şi încheindu-se sâmbătă, în jurul orei 12,30.
