Ministrul australian de Exerne, Julie Bishop, a declarat ieri că nu a existat un consens privind o interdicţie de participare a preşedintelui rus, Vladimir Putin, la viitorul summit G20, al şefilor de stat şi de guvern, de la Brisbane, şi că există o opinie larg împărtăşită că liderul de la Kremlin trebuie să vină la reuniune, pentru a fi martorul indignării generale faţă de situaţia din Ucraina, relatează DPA. „Am realizat sondaje şi ţările sunt determinate să se asigure că G20 rămâne principalul forum economic pentru chestiuni globale şi există opinia că preşedintele Putin trebuie să vină şi să înfrunte condamnarea internaţională pentru comportamentul său faţă de Ucraina”, a declarat Julie Bishop pentru postul de radio ABC. „Australia este gazdă, dar nu avem dreptul de a revoca invitaţiile care au fost trimise. Ar trebui să existe un consens în acest sens în cadrul G20, dar nu este cazul”, a continuat ea. Comentariile lui Bishop au avut loc la o zi după ce o delegaţie rusă s-a alăturat reuniunii de două zile a miniştrilor de Finanţe din ţările cele mai puternic industrializate de la Cairns. Joe Hockey, preşedintele reuniunii — cea de a treia dintr-o serie de patru, înainte de summitul G20, al şefilor de stat şi de guvern, de la 15-16 noiembrie — a declarat că grupul va ţine uşa deschisă pentru Moscova, „pentru a aborda unele dintre tensiunile geopolitice care implică Rusia”. Luna trecută, Julie Bishop a făcut lobby pe lângă liderii G20 pentru a-i retrage invitaţia de participare lui Vladimir Putin la summitul de la Brisbane, din cauza acţiunilor Rusiei în Ucraina. Canberra a condamnat în special doborârea unui avion de pasageri de către rebelii proruşi în Ucraina, notează DPA. Printre cei 298 de morţi se aflau şi câteva zeci de australieni.
Armata ucraineană şi insurgenţii proruşi au început, sâmbătă, implementarea memorandumului semnat la Minsk, care prevede consolidarea armistiţiului prin instituirea unei zone demilitarizate într-un perimetru de 30 de kilometri, stabilit pe linia de front. Memorandumul, care are rolul de a consolida acordul de încetare a focului încheiat pe 5 septembrie, a fost semnat, vineri seară, de reprezentantul Kievului, fostul preşedinte Leonid Kucima, de ambasadorul rus în Ucraina, Mihail Zurabov, de reprezentanta OSCE, Heidi Tagliavini, şi de liderii separatişti din Doneţk şi Lugansk. Memorandumul conţine următoarele prevederi: 1. Armistiţiul trebuie considerat general, 2. Elementele militare trebuie să se oprească la linia de contact din 19 septembrie, 3. Utilizarea armamentului şi acţiunile ofensive sunt interzise, 4. În termen de 24 de ore, armamentul care are calibrul mai mare de 100 de milimetri trebuie să fie retras cel puţin 15 kilometri de linia de contact, ceea ce va permite stabilirea unei zone demilitarizate de 30 de kilometri, 5. Staţionarea armamentului greu este interzisă în zone rezidenţiale, 6. Este interzisă plasarea de mine antipersonal în perimetrul demilitarizat, 7. Zborurile avioanelor militare sunt interzise deasupra zonei demilitarizate, 8. Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) vor avea acces în zona demilitarizată, 9. Toate grupurile armate, echipamentele militare, combatanţii şi mercenarii străini se vor retrage de pe teritoriul Ucrainei, sub supravegherea OSCE. Conflictul militar dintre administraţia prooccidentală de la Kiev şi insurgenţii proruşi durează de peste cinci luni, soldându-se, potrivit estimărilor, cu aproape 2.900 de morţi.
