Ursula von der Leyen şi Antonio Costa se vor deplasa joi în China, într-un moment în care UE n-a răspuns încă la sancţiunile tarifare impuse de Washington (capitalele europene nu ştiu dacă trebuie să ridice sau nu miza cu Washingtonul), iar Kaja Kallas, înaltul reprezentant pentru politică externă a făcut chiar recent declaraţii de-a dreptul belicoase, menite a otrăvi relaţiile bilaterale. Contextul este neliniştitor: Europa este ameninţată de două războaie comerciale, unul cu SUA, celălalt cu China. Comisarul european Maros Sefcovic s-a întors, vineri, de la Washington fără a raporta un progres în negocieri. Pe de altă parte, parteneriatul economic şi diplomatic strâns dintre China şi Rusia este privit cu suspiciune de multe capitale ale UE, care acuză Beijingul că susţine indirect efortul de război rusesc în Ucraina. Summit-ul bilateral Buxelles – Beijing programat, joi, marchează 50 de ani de relaţii diplomatice dintre China şi Comunitatea Europeană (ulterior UE). Şi Ursula von der Leyen şi Antonio Costa se vor întâlni cu Xi Jinping cu care vor discuta relaţiile UE – China şi provocările geo-politice actuale, inclusiv războiul în desfăşurare din Ucraina. Mai detaliat, aspectele comerciale şi economice vor fi discutate cu premierul chinez Li Qiang. UE se teme că producţia excesivă –panouri solare şi turbine eoliene- alimentată de subvenţiile guvernamentale va agrava un deficit comercial semnificativ şi va inunda piaţa europeană cu produse chinezeşti mult mai ieftine. Un punct fierbinte: războiul din Ucraina. China a solicitat, în mod repetat negocierile de pace şi respectarea integrităţii teritoriale, dar nu a condamnat niciodată Rusia şi şi-a consolidat relaţiile cu Moscova de la începutul invaziei în februarie 2022. Autorităţile chineze au anunţat măsuri decisive ca răspuns la cel de al 18-lea pachet de sancţiuni anti-ruse ale UE, care au inclus două bănci chineze şi companii chineze, pentru exportul de bunuri destinate complexului militar industrial rus, contrar spiritului de înţelegere reciprocă, la care se ajunsese anterior între Beijing şi Bruxelles. O altă problemă delicată pe agenda discuţiilor ar putea fi cea a echipamentelor medicale. Comisia Europeană a anunţat pe 20 iunie că exclude companiile chineze din achiziţiile publice care depăşesc 5 mil. euro. Ca răspuns Beijingul a anunţat măsuri similare de represalii care vizează companiile europene. În fine, ca să rotunjum contextul, recent ministrul chinez de Externe, Wang Yi, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorii statelor membre UE şi oficiali europeni, la ambasada Poloniei din Beijing, a sugerat ridicarea parteneriatului strategic China – UE la un nou nivel, în vederea consolidării încrederii reciproce. Aşteptări prea mari nu sunt aşadar la summit-ul UE – China de joi 24 iulie. Şi asta fiindcă Beijingul a devenit din ce în ce mai agresiv, pe pieţele europene, şi pe de altă parte se vede lovit prin gesturi impardonabile, mai mult sau mai puţin discutabile, ale unor oficiali UE.
