Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au ajuns, miercuri seara, la o poziţie comună privind un nou plan de salvare financiară a Greciei, prin participarea sectorului privat, cu câteva ore înaintea summit-ului de joi, 21 iulie, de la Bruxelles, dedicat zonei euro. Conţinutul compromisului obţinut după şapte ore de discuţii, implicând şi directorul Băncii Central Europene (BCE), Jean Claude Trichet, nu a fost dezvăluit, pentru moment. Printre ideile însuşite figurează cumpărarea unei părţi a datoriei greceşti, instituirea unei taxe asupra băncilor, care ar putea aduce 50 de miliarde euro şi ar reduce datoria ţării până la 90 miliarde euro, precum şi garantarea obligaţiunilor greceşti prin titluri cu rating „AAA” emise de Fondul European pentru Stabilitate Financiară. Acordul a fost prezentat preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, a precizat Palatul Elysee, „astfel încât să integreze aceste elemente în consultările şefilor de stat şi de guvern din zona euro”. După săptămâni de tergiversări, pieţele financiare aşteaptă rezultate concrete. În caz contrar, ele riscă să arunce din nou neîncrederea asupra ţărilor considerate ca fragile, precum Italia, Spania şi chiar Belgia. Jose Manuel Barroso a lansat, miercuri, un avertisment de o gravitate neobişnuită asupra conducătorilor din zona euro. Acest summit extraordinar trebuie să conducă la o soluţie convingătoare asupra crizei datoriilor din Grecia, pentru a nu antrena destabilizarea economiei mondiale. În centrul negocierilor s-a aflat stabilirea unui al doilea plan de ajutor pentru Grecia, în vederea evitării falimentului. Primul, decis în primăvara anului 2010, de 110 miliarde euro, nu s-a dovedit suficient. Negocierile s-au poticnit în exigenţa politică a Berlinului de a vedea, de această dată, contribuţia financiară a băncilor, ceea ce a generat deosebiri de păreri. Franţa, dar şi BCE, şi-au manifestat rezerva din raţiuni de risc. Ieri, potrivit unor surse din cadrul BCE, nu s-a mai vorbit de instituirea vreunei taxe bancare, aşa cum se convenise miercuri, la întâlnirea Angelei Merkel cu Nicolas Sarkpzy şi Jean Claude Trichet. Băncile germane şi franceze se numără printre cei mai expuşi creditori pe datoria de stat a Greciei. Fostul ministru francez al Economiei, Christine Lagarde, acum director general al FMI, participant la summit, a recomandat conducătorilor zonei euro refacerea Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) şi permiterea acestuia de a cumpăra obligaţiuni suverane de pe piaţa secundară. Dar aceste două măsuri necesită o modificare a regulilor FESF şi ratificarea în parlamentele naţionale şi n-ar fi deloc exclusă blocarea, prin opoziţia posibilă în Germania, Olanda şi Finlanda. Cancelarul german, uşor răcit marţi seara, a subliniat că summit-ul de joi nu este singura etapă a procesului şi că nu trebuie aşteptat un miracol. În schimb, Nicolas Sarkozy s-a arătat mai încrezător într-o soluţie durabilă la criza grecească, adică evitarea intrării statului elen în default (incapacitate de plată) sau default selectiv, variante respinse vehement de BCE.
