Dilemele lui Donald Trump!

Intensificare, retragere sau negocieri, acestea ar fi dilemele lui Donald Trump, după mai bine de două săptămâni de război, împotriva Iranului. Conflictul a escaladat rapid, într-o confruntare regională, implicând factori militari, economici, politici. Teheranul a anunţat, astăzi, că va viza infrastructuri strategice din regiune, ca răspuns direct la ultimatumul emis de Donald Trump, care cerea imperativ deschiderea strâmtorii Hormuz în 48 de ore. Pe TruthSocial, preşedintele american avertizase că, fără o deschidere „totală şi necondiţionată a acestui pasaj crucial pentru petrolul global, SUA vor ataca şi distruge centralele electrice iraniene, începând cu cea mare”. Răspunsul imediat al Iranului n-a întârziat, avertizând că forţele sale vor viza instalaţiile de energie, tehnologie şi desalinizare a apei din regiune. De altfel, baza navală americano-britanică de la Diego Garcia, din Oceanul Indian, a fost vizată direct de rachete balistice cu rază intermediară, după ce Marea Britanie autorizase utilizarea acesteia în atacuri împotriva siturilor de rachete iraniene, demers ce a marcat o escaladare a operaţiunilor militare. Sistemele integrate de apărare aeriană şi antiaeriană ale bazei s-au dovedit operaţionale. Distanţa între Iran şi insula Diego Garcia este de peste 4900 de kilometri. Cerul Golfului rămâne traversat de rachete şi drone. Companiile aeriene şi-au deviat zborurile, rutele maritime sunt perturbate, sistemele de apărare aeriană din întreaga regiune funcţionează în alertă constantă. Cum atacurile s-au extins la infrastructura energetică, inclusiv instalaţiile de gaze şi la siturile de producţie, este posibil ca războiul să fi intrat într-o fază periculoasă de escaladare. Pentru guvernele din Ryad, Abu Dhabi, Doha, ceea ce se întâmplă este tulburător. Fiindcă sistematic ele au fost vectori de înţelegere şi promovare a păcii. Cum nu se întrevede un plan operaţional clar, pentru atingerea obiectivelor specifice, deciziile sunt luate în funcţie de evoluţia situaţiei, fără a se întrevedea un final clar. Rezultatele de până acum sunt sub aşteptările scontate de partea americano-israeliene. Costul tot mai mare al luptelor subminează şi mai mult justificarea acestora. După unele opinii se conturează două căi principale: prima implică o escaladare militară continuă, aşa cum o anunţă generali israelieni, dar prezintă riscuri. Conflictul s-ar putea extinde (Arabia Saudită încearcă să împiedice mişcarea şiită Ansar Allah, care conduce nordul Yemenului), forţele americane ar fi supuse unei presiuni sporite, iar costurile economice şi politice ar putea creşte pe plan intern şi internaţional. Sprijinul din partea unor aliaţi, până acum, nu este deloc cel dorit. O altă opţiune, care pare să se prefigureze, implică o retragere treptată a SUA, prezentată… ca victorie. Aceasta ar limita costurile imediate pentru Washington, dar ar ridica probleme de credibilitate şi influenţă internaţională. Ar premite Iranului să se consolideze oferindu-i oportunitatea de a-şi reconstrui capacitatea nucleară şi balistică şi de a-şi restabili influenţa regională care probabil ar creşte, odată ce regimul va fi în afara oricărui pericol. Un element cheie al conflictului este închiderea strâmtorii Hormuz. Iranul şi-a folosit poziţia geografică pentru a perturba comerţul global, provocând perturbări semnificative ale aprovizionării cu petrol. Washingtonul a cerut sprijin la securizarea navigaţiei, ceea ce înseamnă că această criză depăşeşte capacităţile SUA. Într-un alt plan stocurile de uraniu îmbogăţit din Isfahan, complică şi mai mult situaţia. Ceea ce a surprins însă, de la începutul războiului, este faptul că Iranul a demonstrat o coerenţă internă puternică, neaşteptată şi încercarea de incitare la dizidenţă internă a eşuat până acum. Nici o mişcare internă de protest nu a contestat cu adevărat regimul şi nu i-a slăbit influenţa. Ţările G7 (Franţa, Germania, Italia, Canada, Japonia, SUA, Regatul Unit) şi înaltul reprezentant UE, au cerut Iranului să pună capăt „imediat şi necondiţionat” atacurilor sale nejustificate împotriva ţărilor din Orientul Mijlociu. Se mai spune că un război prelungit şi un Iran slăbit n-ar oferi o cale spre stabilitate. O ştire de ultimă oră menţionează că preşedintele american, pe TruthSocial, ar fi declarat că SUA sunt pregătite să încheie războiul cu Iranul şi să transfere responsabilitatea pentru strâmtoarea Hormuz altor ţări.