Chiar dacă sesiunile negociatorilor ruşi şi ucrainieni continuă, cu intermitenţe, ele nu semnalează notabile puncte de convergenţă, în direcţia rezultatelor aşteptate. La nivel diplomatic, atrage atenţia rolul Israelului, o ţară fără vocaţia medierii, al cărui premier Naftali Bennett continuă să se întreţină atât cu Vladimir Putin cât şi cu Volodimir Zelenski, pe canalele de acum consacrate. Când preşedintele Volodimir Zelenski afirmă că doreşte „discuţii serioase”, înseamnă că toate cele de până acum au fost neconcludente, ca să nu spunem „neserioase”, deşi masa dialogului rămâne unica speranţă a curmării stării de fapt. Duminică, preşedintele ucrainian a prelungit legea marţială pe tot teritoriul ţării. De asemenea a fost semnat şi decretul care prevede reorganizarea posturilor de televiziune pe o singură platformă, pentru securizarea mass-media, conform Reuters, citat de The Guardian, deşi nu se precizează când va intra în vigoare măsura respectivă. Canalele de televiziune care îl favorizau pe Vladimir Putin (ZIK, News One şi 112) sunt considerate un pericol pentru Ucraina, în actuala stare de război. Imagini video, impresionante, difuzate de site-uri apropiate preşedintelui cecen Ramzan Kadyrov, atestă cum forţele cecene prezente la Mariupol sunt antrenate în lupte de gherilă în cartierele oraşului contra trăgătorilor de elită localnici. Port strategic, Mariupolul este un oraş fantomă, realmente distrus, un oraş simbol. Ucrainienii luptă cu îndârjire şi refuză capitularea, cum a şi declarat vicepremierul ţării Yrina Veresciuc în cotidianul Ukrayinskaia Pravda, ca reacţie la ultimatumul Rusiei. Un alt oraş portuar, Odesa, a fost atins ieri de bombardamentul inamic, potrivit administraţiei militare regionale. Kievul a fost de asemenea bombardat în noaptea de duminică spre luni, centrul comercial Retroville, din nord-estul oraşului fiind lovit. Ne îndreptăm, neîndoielnic, spre un Afghanistan, în mijlocul Europei şi o satisfacţie a industriilor de armament? Greu de oferit un răspuns. În pofida sancţiunilor dictate împotriva Rusiei, Emmanuel Macron este considerat de Serghei Lavrov singurul lider european care nu se ascunde în faţa SUA. De neînţeles rămâne şi faptul că Franţa se distinge de Europa, întrucât mari anteprize franceze n-au părăsit încă piaţa rusă, guvernul de la Paris nerecomandându-le acest lucru. Să nu omitem totuşi că Macron se află în campanie electorală pentru un nou mandat de 5 ani, şi n-are cum să-şi pună în cap mediul de afaceri. Între timp, potrivit Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului numărul refugiaţilor creşte de la o zi la alta. De semnalat rămâne „schimbarea tectonică”, cum a fost numită, în istoria continentului: miniştrii de Externe şi ai Apărării din UE reuniţi ieri la Bruxelles au aprobat versiunea finală a unui text „busola strategică” pentru următorii 10 ani privind apărarea europeană. „Mini-revoluţia” privind apărarea survenise prin decizia istorică a UE de cumpărare de arme în premieră pentru Ucraina. SUA a sugerat Turciei să transfere sistemele de apărare aeriană, de fabricaţie rusă (S300 şi S400) în Ucraina. Războiul aşadar continuă, cu tot cortegiul de consecinţe de acum cunoscut, şi semnele de pace se lasă aşteptate. Războiul pare fără sfârşit şi pune Europa la teste „de rezistenţă” fără precedent.
