Banca Centrală Europeană (BCE) va împrumuta băncilor din Cipru lichiditate de urgenţă doar până luni, urmând să ia în calcul accesul ulterior al instituţiilor de credit cipriote la fonduri doar dacă există un acord de asistenţă externă cu UE şi FMI. „Consiliul guvernatorilor BCE a decis să menţină nivelul actual al Mecanismului de Lichiditate de Urgenţă (Emergency Liquidity Assistance – ELA) până luni. Ulterior, accesul la ELA poate fi analizat dacă există un program UE/FMI, care să asigure solvabilitatea băncilor în cauză”, se arată într-un comunicat al BCE. Prelungirea accesului băncilor cipriote la lichiditate de urgenţă de la BCE a fost cerută de banca centrală din Cipru, în condiţiile în care băncile din această ţară sunt închise de la începutul săptămânii, iar autorităţile au anunţat că aşa vor râmâne până marţi. Parlamentul cipriot a respins, marţi, instituirea unei taxe pe depozitele din băncile locale – de 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro şi de 9,9% la depozitele peste această sumă – măsură impusă de statele zonei euro drept condiţie pentru acordarea unui împrumut de 10 miliarde euro de la UE şi FMI. Guvernul de la Nicosia trebuie să strângă 5,8 miliarde de euro din aceste taxe pe depozitele bancare, după cum au decis, sâmbătă, 16 martie, statele din zona euro. Întrucât obligaţiunile statului cipriot nu sunt eligibile ca garanţii în operaţiunile de refinanţare de la BCE, din cauza ratingului scăzut al ţării, banca centrală cipriotă asigură instituţiilor de credit locale fonduri prin intermediul Mecanismului de Lichiditate de Urgenţă al BCE. Acordarea accesului la lichiditate de urgenţă trebuie aprobată de Consiliul guvernatorilor BCE. Pe de altă parte, Parlamentul cipriot pregăteşte o lege al cărei scop va fi să oprească ieşirea de capital din ţară, în contextul negocierilor pentru stabilizarea finanţelor ţării şi după respingerea taxei pe depozite bancare.
Conturi ale mai multor grupuri publice ruse au fost blocate în Cipru, într-un moment în care insula mediteraneană negociază un ajutor suplimentar financiar cu Moscova, a declarat premierul rus, Dmitri Medvedev, explicând astfel preocuparea extremă a Rusiei faţă de criza cipriotă, potrivit AFP şi RIA Novosti. „Un număr mare din structurile noastre publice activează via Cipru şi în prezent conturile lor sunt blocate din motive de neînţeles”, a menţionat şeful Guvernului rus, într-un interviu pentru media europene publicat ieri. „Provenienţa acestor bani este evidentă, este vorba de structuri ale statului” rus, a reiterat Medvedev, adăugând că „acesta este motivul pentru care avem o poziţie fermă faţă de Cipru şi reglementarea datoriei cipriote”. Ministrul cipriot de Finanţe, Michalis Sarris, continua ieri negocierile la Moscova pentru obţinerea unei extinderi a creditului de 2,5 miliarde de euro, acordat Ciprului de către Rusia în 2011, a cărui scadenţă este în 2016.
