În perioada 11-15 ianuarie 2016, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a desfăşurat, la nivel naţional, o acţiune de control de verificare a existenţei la comercializare a unor produse ce prezentau pe etichete/ambalaje afirmaţii care pot induce în eroare consumatorii, respectiv “Nr. 1 în Romania”, “Nr. 1 în lapte – sursa Nielsen – în România”, “Făina nr. 1 din România”, “Nr. 1 din 2002 în preferinţele românilor”, “Nr. 1 in România după volumul vânzărilor”. Rezultatele controlului au fost tulburătoare: nu există niciun studiu de piaţă care să susţină mesajele publicitare şi nu au făcut decât să inducă în eroare cumpărătorii!
Rezultatele controlului sunt spectaculoase prin concluziile la care s-a ajuns. Astfel, un fost controlaţi 215 operatori economici, constatându-se abateri la un număr de 134 (62 %) de la prevederile legale, în vigoare privind protecţia consumatorilor. S-a dispus oprirea temporară de la comercializare de produse alimentare, în valoare de circa 293.000 lei. S-a dispus oprirea definitivă de la comercializare de produse alimentare, în valoare de 273 lei, care prezentau data durabilităţii minimale depăşita sau caracteristici care le făceau improprii consumului uman. S-au aplicat 134 de sancţiuni contravenţionale constând în 96 amenzi contravenţionale, însumând 423.000 lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor, şi 38 avertismente.
Numărul 1 în România, vorbe în vânt!
Principalele nereguli constatate: la făină de grâu 000 albă superioară/ Făină de grâu integrală/făină de secară măciniş integral, pungi 1kg/ 2 kg, este prezentă pe toate laturile ambalajului menţiunea „Făina nr.1 din România”, afirmaţie care nu era susţinută de studii în acest sens, care să dovedească o clasare a produsului pe locul I şi care să fie de actualitate, la făină albă superioară 000, pungi 1kg/ 2 kg era prezentă inscripţionarea pe ambalaj informaţia că ar fi numărul “1”, fără o altă menţiune care să se refere la semnificaţia acestei cifre.
La iaurt natural 3% grăsime, se prezenta pe ambalaje informaţia “Nr. 1 în lapte – sursa Nielsen – în România”, în acelaşi câmp vizual fiind înscrisă si informaţia “Potrivit A C Nielsen, …. este cel mai vândut lapte ca volum, în România, ianuarie-septembrie 2015”. Urmare a verificărilor, studiul efectuat de Nielsen clasează marca respectivă pe locul 1 în România în lapte, iar iaurtul fiind un produs lactat acidofil, studiul nereferindu-se la acest produs, dar şi perioada la care se făcea referire nemaifiind de actualitate. O situaţie aproape similară şi la laptele de 1 litru, la comercializare cu procentele de grăsime 0,1%, 1,5%, 3,5%, pe ale căror ambalaje exista înscrisă informaţia “Nr. 1 în lapte în România (sursa Nielsen), dar şi informaţia „…. este cel mai vândut lapte ca volum în România în perioada ianuarie-septembrie 2014”, fără a se preciza la care dintre sortimente se referă studiile, iar perioada la care se făcea referire nemaifiind de actualitate.
Etichete stupide şi la salamul de Sibiu
Salam ţărănesc cu şuncă avea ataşată o etichetă cu elementele de identificare ale produsului şi suplimentar informaţia “Nr. 1 în România”, afirmaţie susţinută prin invocarea „volume vânzări în categoria salam, conform Nielsen, august 2011-martie 2012, Total România”, astfel, studiul nefiind de actualitate. Produsul Salam Sibiu era comercializat sub formă de batoane preambalate în folie, pe care era aplicată eticheta autocolantă cu inscripţia “Nr. 1 în România” – sursa MEMRB&Nielsen. Cel mai vândut salam de Sibiu ca volum şi valoare începând cu 2009”, astfel consumatorii nefiind informaţi dacă perioada de evaluare este de actualitate. Pentru salam Săsesc, găsit la comercializare sub forma de batoane, diferite cantităţi nete, diferite sortimente, care prezenta pe etichetă informaţia “Nr. 1 in România – volume în vânzări în segmentul salam fiert şi afumat, conform MEMRB în perioada ianuarie 2007 – iulie 2011, iar perioada de evaluare nefiind de actualitate. Salam Săsesc 300 g, prezenta pe ambalaj sintagma “Nr. 1 din 2002 în preferinţele românilor”.
Ce scuze găsesc producătorii?
La solicitarea justificării utilizării acestei sintagme, producătorul a transmis o adresă prin care se precizează ca mesajul a fost elaborat în urma studiilor de piaţă realizate şi că expresia de mai sus „nu este de natura să inducă în eroare consumatorii, nefiind altceva decât indicarea poziţiei ocupată de marcă într-un top al notorietăţii mărcilor şi de produsul în sine (Salam Săsesc), în topul vânzărilor”. În continuare se discută de marca şi notorietatea acesteia, de premiile obţinute de brand în perioada 2009-2014 şi de rezultatele unor studii care arată că produsele sunt folosite de 21% din consumatorii de produse din carne.
Toate aceste justificări, deşi pot fi reale, în general, nu au relevanţă pentru produsul Salam Săsesc, ba, mai mult, intra în conflict cu afirmaţiile altor producători despre salamul cu şuncă ţărănesc. Despre Salamul Săsesc, firma prezintă rezultatele studiului Nielsen din iulie 2015 din care reiese că produsul deţine primul loc în topul vânzărilor de produse din categoria produse din carne fiert afumate. Totuşi aceasta nu se regăseşte pe etichetă, aici fiind scris „nr. 1 din 2002 în preferinţele românilor”. În concluzie, nu s-a demonstrat veridicitatea informaţiei incluse pe eticheta Salamului Săsesc, putându-se considera că sunt întrunite condiţiile unei practici comerciale incorecte faţă de consumatori, aceştia fiind influenţaţi în alegerea lor prin informaţiile furnizate pe eticheta în mod eronat (nedemonstrată).
