Desfăşurarea spre nord a forţelor operaţiunii „Serval” a atins deja oraşele Niono şi Sevare, unde ele au ajuns, a declarat locotent-colonelul Emmanuele Dosseor. Armata franceză şi-a consolidat poziţiileîn Mali, duminică, 20 ianuarie a.c., în conformitate cu obiectivul clar enunţat de Paris: cucerirea totală a ţării, ocupată de islamiştii înarmaţi. În timp ce mai multe capitale au răspuns apelului de ajutor internaţional. Despre aceste lucruri, ministrul francez al Apărării, Jean Yves Le Drian, şi-a exprimat speranţa că forţa regională africană, în curs de desfăşurare, va constitui rapid un releu al intervenţiei franceze. Le Drian a dat asigurări, pe canalul de televiziune France 5, că toţi cei şapte ostatici francezi, luaţi în Sahel, trăiesc. El a mai spus despre intervenţia franceză în Mali că a fost făcută „ pentru a evita un ostatic în plus”.
Hollande: Franţa se mobilizează pentru eliberarea ostaticilor săi
Preşedintele francez estimează că luarea de ostatici în Algeria a fost „un act de război”, din cauza numărului mare de persoane reţinute. „Ceea ce frapează este că noi vorbim de ostatici, dar când există atât de mulţi oameni în cauză, eu cred că este un act de război”, a spus Francois Hollande, pe canalul de televiziune France 5.
Diabally nu este încă recuperat
Pe teren, militarii francezi şi-au intensificat intervenţia lor alături de armata maliană, subechipată. Deplasarea spre nord a forţelor operaţiunii „Serval” a atins, în ultimele 24 de ore, oraşele Niono şi Sevare, a declarat locotent colonelul Emmanuel Dosseor, consilier de comunicare al armatei franceze în Mali. Niono (350 de kilometri nord-est de Bamako) se află la 60 de kilometri sud de Diabally, localitate ocupată, la un moment dat, de islamişti, dar, potrivit armatei maliene, abandonată în urma bombardamentelor franceze. Le Dian a spus duminică că Diabally nu a fost încă preluat de forţele maliene, dar evoluţia situaţiei este pozitivă. Sevare, situat la 630 de kilometri nord de Bamako, dispune de un aeroport şi este un oraş-cheie de unde operaţiunile pot fi gestionate spre nordul ţării. El este la 50 de kilometri de Konna, recuperat joi de armata maliană de la jihadişti. Konna a căzut, la 10 ianuarie, în urma precipitatei intervenţii a francezilor, care se temeau de grupurile islamice aliate cu Al-Qaeda în Maghrebul islamic (AQMI), la sud de Bamako.
2000 de membri MISMA sunt aşteptaţi pe 26 ianuarie
Noi ţări africane au răspuns duminică cererii de ajutor logistic şi financiar al comunităţii economice al statelor africane de vest. (CDAO), pentru desfăşurarea MISMA (Misiunea Internaţională de Susţinere în Mali). Berlinul care deja a anunţat trimiterea a două avioane de transport a promis un ajutor financiar suplimentar ţărilor africane, la reuniunea donatorilor, prevăzută la 29 ianuarie la Adis-Abeba. Moscova a propus Franţei transportul de trupe sau materiale franceze, în timp ce Canada va prelua o parte din transportul forţei africane în Mali. Statele membre CDAO au fost chemate să furnizeze „fără întrerupere” trupele promise, în conformitate cu mandatul ONU, pentru recâştigarea controlului părţii de nord, ocupată de nouă luni de grupările armatei islamiste. Circa 2000 de membri ai MISMA trebuie să ajungă aici până la 26 ianuarie. Deja 150 de soldaţi au sosit la Bamako, din care 50 sunt senegalezi. Preşedintele Ciadului, Idriss Deby Igno, a vizitat duminică primul contingent de 200 de soldaţi din cei 2.000 promişi, staţionaţi la o bază militară din Nyamei (Niger), înainte de a merge în Mali.
Atrocităţile denunţate la Bamako
În Nigeria, grupul islamist Ansaru a revendicat duminică un atac soldat cu uciderea a doi soldaţi nigerieni, afirmând că aceştia au acţionat prin represalii la angajamentul Nigeriei de a furniza 1.200 de oameni pentru intervenţia în Mali. 2.000 de soldaţi francezi sunt deja desfăşuraţi şi numărul lor va atinge 2.500, susţine Parisul. Grupul islamist înarmat Ansar Dine a vorbit duminică despre uciderea a 60 de soldaţi malieni şi doborârea a două elicoptere franceze după 10 ianuarie, recunoscând pierderea a opt mujahedini. Autorităţile maliene au raportat şi ele moartea a 11 soldaţi în luptele de la Konna, în timp ce Parisul a anunţat pierderea unui pilot de elicopter. La Bamako, reprezentanţii comunităţilor arabe şi tuareg din Mali au denunţat duminică abuzurile împotriva lor după eliberarea oraşelor şi satelor, care au fost luate de jihadişti. Ele au fost semnalate de organizaţia Human Rights Watch, care evocă şi crime. Preşedintele malian interimar, Dionounda Traore, a lansat un avertisment împotriva tuturor atrocităţilor.
Presa algeriană salută determinarea militarilor săi
Ziarele francofone algeriene „El Watan” şi „L’Expression” salută determinarea armatei în timpul asaltului împotriva complexului gazifer din In Amenas, în care văd „un răspuns ferm şi obligatoriu al statului algerian la toate grupurile teroriste predominante în regiunea Sahel. Algeria a făcut o demonstraţie vie de curaj în faţa terorismului”. Referindu-se la criticile unor lideri europeni la chestiunea crizei din In Amenas, ziarele opinează că reacţia forţelor speciale algeriene a fost una îndreptăţită. Armata algeriană a ucis 32 de terorişti, dar şi-au pierdut viaţa 25 de ostatici, încât numărul morţilor ajunge la 50 în toată operaţiunea. Pe de altă parte, ministrul Comunicaţiilor, Mohamed Said, susţine că numărul morţilor ar putea fi „revizuit în sus”. Au fost eliberaţi 685 de angajaţi, din care 107 străini.
Nici autorităţile române, nici cele algeriene n-au nimic să-şi reproşeze
Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că nu are de reproşat nimic celulei de criză de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în privinţa crizei ostaticilor. „Nu am nimic să reproşez celulei de criză din MAE, ci, dimpotrivă, au gestionat profesionist, corect, tot ce trebuia gestionat şi cu informarea mea nu au fost date publicităţii informaţii înainte de a anunţa familiile”, a afirmat Ponta. El le-a mai spus jurnaliştilor, referindu-se la cel de-al doilea român care şi-a pierdut viaţa: „A fost salvat de către autorităţile algeriene, dus la spital şi, din păcate, la spital nu a putut fi salvat. Dacă întelegeţi bine, dacă nu, faceţi ce vreţi”. Ambasadorul Algeriei la Bucureşti, Habib Chawki Hamraoui, a declarat, ieri, că nu a fost nici o eroare de comunicare din partea autorităţilor din ţara sa privindu-i pe ostaticii români de la In Amenas, arătând că au fost transmise informaţii clare despre starea acestora. Întrebat de ce nu s-a comunicat în primă fază că al cincilea român ostatic eliberat era rănit grav, ambasadorul algerian a subliniat că nu a avut această informaţie. „Nu avem ce să ne reproşăm”, a adăugat el, arătând că autorităţile din ţara sa au intervenit pentru salvarea tuturor ostaticilor, fără discriminări sau preferinţe. Duminică, secretarul general al MAE, Robert Cazanciuc, a declarat că ministerul îşi exprimă profunda dezamăgire pentru faptul că autorităţile algeriene nu au informat corect, concret şi la timp despre situaţia celui de-al doilea român mort în urma atacului din Algeria. Doi români şi-au pierdut viaţa în urma atacului terorist din Algeria, în timp ce alţi trei s-au salvat.
