Pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost publicat draftul Ordinului pentru aprobarea Normelor privind instituirea de măsuri sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ, în perioada pandemiei Covid-19, enumerate fiind o serie de exigenţe imperative. Unele fireşti şi realmente posibile, altele anacronice şi greu, dacă nu imposibil, de respectat. Înainte de toate, până la 7 septembrie a.c. Inspectoratele şcolare judeţene vor fi informate de Direcţiile de sănătate publică, din teritoriu, cu situaţia epidemiologică, pentru ca în funcţie de aceasta, Comitetele pentru situaţii de urgenţă să poată emite, până la 10 septembrie, decizia privind scenariul de funcţionare pentru fiecare unitate de învăţământ, la scenariul verde, galben sau roşu. Măsuri generale de igienă, precum dezinfecţia spaţiilor din fiecare unitate de învăţământ, purtarea măştii de protecţie atât de către elevi, cât şi de cadre didactice, dar şi de restul personalului administrativ, pe perioada în care se află în şcoală, evitarea schimbării sălii de clasă de către elevi, pe parcursul unei zile, sunt fireşti, dar „limitarea contactului dintre elevii din clase diferite” este de-a dreptul anacronică. Fiindcă să presupunem că doi sau trei fraţi se află în aceeaşi şcoală, şi în situaţia din urmă, le este interzis să discute, în pauzele de rigoare. La apariţia a 3 cazuri confirmate de Covid-19, în clase diferite, ale aceleiaşi unităţi de învăţământ, se suspendă cursurile şcolare, pe o perioadă de 14 zile de la debutul ultimului caz. În fine, să subliniem propunerea raţională a ministrului Educaţiei, Monica Anisie, care a recomandat ca declaraţia pe propria răspundere, dată la începutul anului şcolar, trebuie să-i exonereze de răspundere pe părinţii, care nu aveau cunoştinţă de faptul că fiul sau fiica lor era bolnav/bolnavă. Măsura este prevăzută aberant în draftul Ordinului pentru aprobarea normelor privind instituirea de măsuri sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ, publicat de Ministerul Sănătăţii. Care prevede şi alte exagerări, relevate de Mircea Miclea, profesor la Universitatea “Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, fost ministru al Educaţiei. Care se referă la dotarea cu panouri de plexiglas, aproape imposibilă, până la începerea anului şcolar, şi de învăţământul remedial, absent în vară pentru recuperarea rămânerilor în urmă. De profesie psiholog, Mircea Miclea susţine că restricţiile pe care trebuie să le respecte elevii, în noul an şcolar, le vor genera o “anxietate majoră pentru lucruri minore, care în sine nu prezintă pericol”. În Franţa unde anul şcolar începe la 1 septembrie, exclusă fiind orice amânare, ministrul Educaţiei, Jean Michel Blanquer, a afirmat joi 20 august a.c. că portul măştii va fi obligatoriu şi nu doar când nu se respectă distanţa fizică de 1 metru. Încă de la mijlocul lunii iulie s-au prevăzut „toate tipurile de situaţii” în funcţie de nivelul circulaţiei virusului, incluzându-se inclusiv închiderea temporară a unităţii de învăţământ şi continuarea învăţământului în sistem online. A fost bine primită măsura obligativităţii purtăţrii măştii. Rigoarea sanitară neobişnuită va crea fireşte o stare de disconfort elevilor, multă bătaie de cap cadrelor didactice, de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, gimnazial sau liceal, începând cu triajul epidemiologic la începutul anului şcolar. Unul fără asemănare, cum n-a mai fost, sub semnul unor rigori sanitare de excepţie. Starea de disconfort a elevilor va genera cu siguranţă multe perturbări, nu uşor de estompat. Dar, între respectarea măsurilor enunţate, unele chiar rigide, şi chiar anacronice, şi promovarea învăţământului online, sunt de preferat măsurile excepţionale enunţate.
