Angela Merkel şi Emmanuel Macron au salutat „ziua istorică pentru Europa„ după patri zile şi patru nopţi agitate, cu multiple întreruperi din cauza neînţelegerilor, preşedintele Consiliului European, francofonul belgian Charles Michel a anunţat, în engleză, pe contul Twitter „Deal”. Un bun acord, se vorbeşte, de principalii actori europeni. Cu un buget multianual 2021-2027 de 1074 miliarde euro, aproape 154 miliarde pe an şi un plan de relansare economică de 750 de miliarde, Uniunea Europeană are prevăzute mari investiţii, într-un mod ambiţios, pentru un viitor apropiat, a explicat premierul belgian Sophie Wilmes. Fondul de 750 miliarde euro, care va fi împrumutat de pe pieţe, de Comisia Europeană, se descompune în 390 miliarde subvenţii de care vor beneficia statele lovite de pandemie şi 360 miliarde euro împrumuturi curente. Suma va fi datoria comună a celor 27. În mai multe reprize ţările reticente taxate ca zgârcite, Olanda, Suedia Danemarca, Austria şi Finlanda s-au opus planului de susţinere a economiilor europene de care ar profita, în principal, Itala, Spania şi Grecia lovite de epidemie. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a admis augmentarea substanţială a bonificaţiilor acordate ţărilor cu contribuţie mare la bugetul european: creşteri de 22% pentru Olanda şi 138% pentru Austria. Corecţia acordată Germaniei rămâne stabilă. Emmanuel Macron a ridicat tonul în mai multe rânduri pentru a denunţa reaua voinţă şi încrâncenarea frugalilor. Pentru prima dată în istoria europeană bugetul multianual este legat de obiective climatice iar respectarea statului de drept devine o condiţie imperativă. Summit-ul european de la Bruxelles a prilejuit relansarea spectaculoasă a cuplului franco-german după luni de frustrări reciproce. România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde euro, sumă compusă şi din împrumuturi, dar şi din granturi. Pe blogul său eurodeputatul Victor Negrescu a postat următorul comentariu pertinent şi deplin argumentat: „Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, cetăţenii europeni şi România pierd prin decizia luată astăzi (marţi – nr.) de Consiliul European privind bugetul european. Liderii europeni au decis asupra unui buget care reduce substanţial sumele propuse iniţial pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare ceea conduce la mai puţini bani, mai ales în termeni de granturi, pentru România faţă de formula iniţială. Planul de relansare, ambiţios în concepţie, are astăzi mai puţine granturi decât în propunerea aprobată de Parlamentul European.
Practic, România nu a existat în aceste negocieri, nu a avut o agendă clară şi a obţinut mai puţin decât formulele matematice sau cât ne trebuia dacă ne uităm la necesităţile reale ale ţării noastre, decalajele de dezvoltare şi impactul crizei COVID-19. Pentru a da informaţia completă, cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public sunt compuse, şi din împrumuturi, nu doar din granturi. Atât în termeni de sume, cât şi prin condiţiile impuse ţărilor beneficiare, România pierde faţă de ce se obţinuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituţiile europene.
Ce trebuia să primească România şi nu a obţinut echipa de negociere:
-minim 50 de miliarde granturi în viitorul buget european (fără planul de relansare)
-din cele 33 de miliarde din planul de relansare, minim 25 de miliarde în granturi în planul de relansare (acum avem multe împrumuturi)
-creşterea sumei alocate raportându-ne la noul val de îmbolnăviri de COVID din România
-regula N+3 aplicată planului de relansare
-mai puţine condiţionalităţi pentru a folosi banii mai uşor şi în zonele de interes
-să nu existe un rol al altor state membre sau un mecanism neclar în alocarea/blocarea banilor europeni pentru a nu ne afla în situaţia Schengen
-alocarea pe anvelope naţionale a programelor administrate de Comisia Europeană
– un buget european consistent pentru sănătate care să ajute România
– un buget mai mare pentru dezvoltarea rurală dat fiind faptul că a fost un program de succes în România iar necesarul este încă foarte mare
– fără resurse proprii care să coste prea mult România
Şi lista continuă. Evident că auzim deja altceva de la reprezentanţii României.”
