Cu aproximaţie, la o producţie fizică medie de 3.550 kg grâu la unitatea de suprafaţă, vara anului 2015 aduce Doljului posibilitatea de a conta în balanţa cerealieră a ţării cu circa 500.000 de tone. Producţie recoltată de acum, aproape integral, pe cele 155.986 hectare cultivate în toamnă. Este o producţie puţin mai bună ca a anului trecut, susţin specialişti DGA Dolj, poate de o calitate superioară, încă „nedefinitivată”, în sensul că datele certe, adică definitive, vor fi comunicate prin AGR-2C în toamnă pentru Direcţia Judeţeană de Statistică. Oricum diferenţele fată de cifra de 500.000 de tone, nu vor fi semnificative. Aşa cum sunt, de pildă, producţiile exploatărilor agricole consacrate, faţă de cele ale micilor producători. Ca şi în anii precedenţi, aportul zonei colinare, cu terenurile sale podzolice, reci şi acide, „necorectate” prin amendamente, s-a făcut resimţită. Să mai adăugăm şi detaliul insignifiant că 300 de hectare, la Afumaţi, au fost calamnitate integral, din cauza grindinei, conform comisiei constituite prin ordinul prefectului la 10 iulie a.c.. Se staţionează, ca să ne exprimăm astfel, în privinţa randamentelor, nu numai la grâu, ci şi la orz, secară, triticale sau rapiţă, ceea ce nu ne face competitivi, prin raportare la ţările care contează efectiv, ca potenţial agricol, la nivelul Uniunii Europene. Sigur că sunt multe de spus, din moment ce agricultura doljană nu a cunoscut decât parţial beneficiile productivităţii crescute sau impactul tehnologiilor moderne. În asemenea circumstanţe, a clama disponibilităţile agriculturii doljene sună anacronic, mai ales că ea însăşi, în pofida aportului la PIB, nu constituie un obiectiv strategic al guvernului actual, al celui care a fost sau va veni. Producţia de grâu a Doljului, judeţ cu pondere agrară, nu interesează până la urmă decât pe cei care se îndeletnicesc cu cultura cerealelor. Pe suprafeţe mari sau restrânse. Ajutaţi, sensibil prin sprijinul pe suprafaţă acordat precumpănitor de Uniunea Europeană. Se anunţă oricum preţuri mai bune pe piaţa de cereale. O observaţie trebuie făcută: regresia suprafeţei cultivate faţă de „epoca de aur”. Evident că, într-un alt plan al discuţiei, un grâu de calitate, apt pentru panificaţie este o premiză pentru întreaga gamă sortimentală de produse care au ca materie primă făina. În puţine cuvinte cam aşa stăm. Oricum, se discută puţin sau deloc de una dintre realele bogăţii ale Doljului: grâul anului 2015. Dacă am continua comentariul, pentru a spune cum e la alţii, am putea obţine mai degrabă un atac… de cord.