Continuând proiectul de cercetare cu tema „Tradiţia şi creaţia populară în satul românesc contemporan – zona etnografică Dolj”, demarat în anul 2006, echipa Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj a ajuns, de curând, şi în comuna Pieleşti. Rezultatele studiului au făcut obiectul expoziţiei foto-documentare „Satul doljean – ieri şi azi”, care a fost vernisată ieri, la Căminul Cultural Pieleşti (Pârşani) şi care fi una cu caracter permanent în comună. Amintitul proiect a vizat, până în prezent, numeroase localităţi, doljene, între care Afumaţi, Bistreţ, Gighera, Măceşu de Jos, Pleniţa ş.a., următoarea în care cercetătorii CJCPCT Dolj vor ajunge fiind Ciupercenii Noi.
A 20-a comună doljeană cuprinsă în proiectul de cercetare
Situată la doar 10 km de Craiova, ceea ce i-a facilitat cuprinderea în zona metropolitană a municipiului, traversată de pârâul Teslui şi având în componenţă trei sate (Pieleşti, Câmpeni şi Lânga), comuna Pieleşti este a 20-a vizată de cercetarea cu tema „Tradiţia şi creaţia populară în satul românesc contemporan – zona etnografică Dolj”.
Proiectul are ca obiectiv cultura populară ca fenomen viu în dinamica actuală, creatoare a tradiţiei, fenomen abordat pe trei nivele: moştenirea etnoculturală (tradiţii şi valori ale culturii populare păstrate în memoria orală a colectivităţii sau materializate în bunuri de patrimoniu cultural – arhive de folclor, colecţii de artă populară), realitatea etnografică şi folclorică actuală (viaţa culturală – obiceiuri, sărbători etc.; creaţia populară – meşteşuguri şi genuri folclorice; purtători şi performeri ai tradiţiei şi creaţiei populare – meşteri populari, protagonişti ai vieţii folclorice, rapsozi etc.), activitatea cultural-artistică grefată pe tradiţia şi creaţia populară (instituţii culturale, colective artistice, manifestări tradiţionale etc.).
„Am pornit la drum cu intenţia de a descoperi lucruri despre care nu ştiam”
„În trecerile noastre ocazionale ori în colaborările cu aşezămintele de cultură din comuna Pieleşti aflasem, în mare parte, despre unele fapte de cultură populară care s-au manifestat şi continuă şi în zilele noastre, dar un studiu aprofundat nu s-a făcut niciodată în zonă. De aceea am pornit la drum cu intenţia de a descoperi lucruri despre care nu ştiam sau ştiam foarte puţin, fără a avea pretenţia că am epuizat, în timpul acestor săptămâni, întreaga noastră arie de competenţe”, spune prof. Nicolae Dumitru, referent în cadrul CJCPCT Dolj.
Cu sprijinul primarului Dan Viorel Dică şi al directorului Căminului Cultural Pieleşti, Marinela Daniela Paciurea, echipa instituţiei a putut afla cât mai multe despre „faptele de cultură materială, cultură spirituală, sărbătorile şi obiceiurile populare de peste an” şi, de asemenea, a avut acces la instituţiile de pa raza comunei: Primăria şi Consiliul Local, şcolile, grădiniţele, căminele culturale, bisericile, monumentele istorice, arena sportivă „Avântul” Pieleşti.
Nu prea mai există meşteri populari…
„Am aflat că pe raza comunei nu prea mai există meşteri populari: cioplitori în lemn, dogari, fântânari, fierari-potcovari, cruceri. Doar un cojocar şi un împletitor în nuiele, care însă nu mai lucrează: cojocarul este bătrân iar împletitorul în nuiele nu are materia primă: răchita”, explică prof. Nicolae Dumitru.
O poveste de viaţă adevărată au aflat cercetătorii de la bătrânul cojocar Radu Marica (86 de ani). „Meseria se fură, nu se-nvaţă!”, le-a spus acesta, amintindu-şi de începuturi şi de cum a căpătat prima maşină de cusut, Singer. Alt meşter al locului este Mariana Alexandru (54 de ani). A lucrat 15 ani la Ocolul Silvic Balş, la secţia de împletituri în nuiele, unde a şi învăţat acest meşteşug, şi ar mai lucra şi acum şi ar învăţa şi pe alţii dacă ar avea unde şi dacă ar mai fi răchită, materia primă cea mai potrivită pentru acest lucru. Alte poveşti de viaţă au fost aflate de la apicultorul Ion Marinaş (70 de ani), ţesătoarele Emilia Tereujan (61 de ani), Elvira Udrescu (80 de ani) şi Maria Marica (76 de ani), ba chiar şi la stâna de oi ţurcane şi capre a familiei Viorica şi Petre Şerban.
Cât priveşte latura cultural-artistică, cercetătorii CJCPCT Dolj au consemnat activitatea cunoscutului Ansamblu Folcloric „Alunelul” (coregraf: Margareta Chiurtu), care a dus faima cântecului şi jocului popular românesc atât în ţară, cât şi în străinătate, organizarea Festivalului Floriilor, Festivalului Internaţional de Folclor „Vară pieleşteană”, sărbătorii Sfântului Ilie, Festivalului Înfrăţirii prin joc şi cântec, sărbătorii folclorice „La cules de struguri” de la Câmpeni. Tot aici i-a întâlnit şi pe rapsozii populari Valentina Simion şi Viorel Rădoi, care deţin un repertoriu vocal foarte bogat, precum şi pe vioristul Paul Dorobanţu.
Expoziţia foto-documentară va putea fi vizitată de toţi sătenii
«Imortalizând tot ce am considerat interesant pentru demersul nostru, am stabilit să revenim pe aceste locuri cu alte ocazii, mai ales că acum nu am insistat asupra obiceiurilor legate de momentele importante ale vieţii omului de la sate, adică cele referitoare la naştere, botez, nuntă, moarte şi înmormântare, despre care, din discuţii, ne-am dat seama că şi aici, ca de altfel în toate satele noastre, s-au transformat, „s-au dat după timp”», mai spune referentul Nicolae Dumitru.
Rezultatele studiului, pe lângă îmbogăţirea bazei de date a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj şi cunoaşterea cât mai amănunţită a faptelor de cultură populară din zonă, au făcut şi obiectul expoziţiei foto-documentare „Satul doljean – ieri şi azi”, vernisată ieri, la Căminul Cultural Pieleşti (Pârşani), devenită expoziţie cu caracter permanent în comună.
- Pieleşti este atestat documentar la 1876, aşa cum arată şi inscripţia aşezată în mijlocul localităţii, iar Câmpeni datează de la 1683. Astăzi, populaţia întregii comune numără aproximativ 4.200 locuitori.
- Întrucât natalitatea este foarte mică (în ultimul an s-au înregistrat doar 10 naşteri!), şi populaţia şcolară a scăzut dramatic: doar 450 de copii în cele trei grădiniţe şi cele trei şcoli: la Pieleşti şi Câmpeni sunt şcoli cu clasele I-VIII, iar în cartierul Pârşani – o şcoală cu clasele I-IV.
- Există şi trei Cămine Culturale – la Pieleşti, Pârşani şi Câmpeni (aici, fosta casă parohială a fost reabilitată şi transformată în Centru Cultural şi Educaţional), toate fiind reabilitate, modernizate şi dotate corespunzător
- „Ca şi dezvoltare economică putem spune că stăm foarte bine”, declară primarul Dan Viorel Dică. „S-a introdus alimentarea cu apă şi este în derulare alimentarea cu gaze naturale. S-au asfaltat cam 90% din străzile şi uliţele comunale, precum şi drumurile care leagă localitatea Pieleşti de satele Câmpeni şi Lânga; avem în proiect canalizarea şi în cel puţin doi ani sperăm să rezolvăm şi acest impediment, ca să putem spune că într-adevăr facem parte din zona metropolitană a Craiovei”, menţionează edilul.
În drumul lor, specialiştii instituţiei s-au oprit şi la poarta celui mai bătrân om al comunei Pieleşti: Ioana Cotelici născută la 26 ianuarie 1913 (fără şase luni nu are 100 de ani!). „Am găsit-o la umbra unui pom. Îşi permisese un răgaz, că altfel nu prea stă locului… Am aflat apoi povestea vieţii ei, o viaţă trăită din greu, cu multă muncă. S-a născut în satul Gherceşti; n-a apucat să înveţe carte, doar cât a „priceput” şi ea de la fraţi şi, apoi, de la copii. A avut două fete, iar una a murit cu câteva luni în urmă, la 78 de ani… Soţul i-a fost primar, între 1946şi 1949, apoi preşedinte de C.A.P. Greul gospodăriei a fost pe mâinile ei: vite, cai, pământ… Prin ger şi zăpadă, prin căldură ori ploaie pleca, cu găleata cu brânză, pe jos, până la Craiova şi se întorcea tot pe jos, ca să facă un ban să-şi ţină fetele la învăţătură… Ne-ar fi trebuit multă vreme ca să ne poată povesti toată viaţa… I-am urat împlinirea a 100 de ani, când va fi sărbătorită de întreaga comunitate şi când vom fi şi noi prezenţi să imortalizăm momentul”, au menţionat reprezentanţii CJCPCT Dolj.
Demn de amintit este faptul că în Pieleşti a trăit şi artistul plastic George Stoica (1932-2009). Pictor şi sculptor, activitatea sa, între 1965-2009, s-a concretizat în deschiderea a nu mai puţin de 130 de expoziţii personale şi de grup, precum şi în câştigarea a nouă premii internaţionale la diferite concursuri. Are lucrări în ţară, în colecţii particulare, şi în străinătate: SUA, Germania, Franţa, Suedia, Canada, Italia, Grecia, Danemarca, Israel, Australia. S-a stins înainte de a-şi vedea visul cu ochii: inaugurarea unui muzeu la Pieleşti – la care, de altfel, a lucrat până în ultima clipă a vieţii –, cu operele sale, dar şi cu obiecte de cultură tradiţională românească.
