Eveniment artistic extraordinar mâine-seară, ora 19.00, pe scena Filarmonicii „Oltenia”: „Mameli” sau „Alba italica” – operă istorică în două episoade, de R. Leoncavallo şi G. Belvederi, va fi prezentată în premieră mondială în versiunea revizuită şi îngrijită de Silvano Frontalini. De altfel, muzicianul italian se va afla în faţa Orchestrei Simfonice a Filarmonicii craiovene, ansamblu alături de care va evolua şi Corala Academică a instituţiei (maestru de cor – Emil Siegbert Maxim, concertmaestru – Gabriel Niţă, maestru corepetitor – Corina Stănescu). Vor interpreta tenorul Paolo Bartolucci (Goffredo Mameli), soprana Natalia Margarit (Delia Terzaghi), baritonul Lorenzo Battagion (Carlo Terzaghi) şi mezzosoprana Liliana Neciu (Cristina Trivulzio) şi, în alte roluri, baritonul Ioan Cherata şi tenorul Ion Sandu Filip – ambii solişti ai Teatrului Liric „Elena Teodorini”. Biletele pentru concert se găsesc la Agenţia Filarmonicii, la preţul de 15 lei (8 lei pentru elevi, studenţi, pensionari).
Dirijorul italian Silvano Frontalini este considerat actualmente unul dintre cei mai importanţi specialişti din domeniul cercetării muzicale, pasiunea sa neobosită pentru descoperirea unor opere crezute multă vreme pierdute consacrându-l în rândul celor mai valoroşi restauratori de partituri. Muzician complex (deţine trei licenţe, în specializările interpretare instrumentală, compoziţie şi dirijat), a parcurs numeroase stagii de perfecţionare, dintre care un impact deosebit asupra evoluţiei viziunii sale dirijorale l-a avut faimosul curs susţinut de Sergiu Celibidache în Germania, la Trier (1978). De-a lungul carierei artistice, a desfăşurat o prestigioasă activitate dirijorală, dar şi didactică, în calitate de profesor în cadrul Conservatorului „Gioacchino Rossini” din Pesaro. De asemenea, a coordonat cursuri de măiestrie în Spania. Abordând o mare varietate de genuri şi stiluri componistice, Silvano Frontalini manifestă un interes aparte pentru promovarea unor creaţii inedite din patrimoniul muzicii clasice şi moderne italiene.
Una dintre operele lui Ruggero Leoncavallo (1857-1919) mai puţin cunoscute publicului este „Mameli”, în pofida faptului că subiectul ei (după cum se poate deduce din titlu) readuce în lumină viaţa tumultoasă a unuia dintre eroii naţionali ai poporului italian, Goffredo Mameli. De profundă inspiraţie patriotică, înflăcărată ca un adevărat „manifest” datorită rarei calităţi a muzicii de a exprima forţa sentimentelor revoluţionare care-l însufleţesc pe protagonist, opera este scrisă pe libretul lui Walter Belvederi; premiera ei este datată 24 aprilie 1916, Genova, Teatro „Carlo Felice”. Partitura lucrării a circulat în diferite teatre de operă, într-un număr mare de copii, însă presiunile sociale din perioada Primului Război Mondial au determinat întreruperea repetiţiilor. De altfel, după 1917, opera a căzut în uitare, fără a mai fi reluată până anul acesta, în contextul manifestărilor culturale dedicate aniversării a 150 de ani de la unificarea Italiei.
Intriga subiectului evoluează pe parcursul a două episoade: în primul, acţiunea este plasată temporal în toamna anului 1848 şi se desfăşoară în casa din Milano a patriotului Carlo Terzaghi; în cel de-al doilea episod, acţiunea se desfăşoară în luna iunie a anului 1849, la Roma, pe vestita Colină Janiculum (Gianicolo), unde s-a dus lupta în care şi-au pierdut viaţa numeroşi patrioţi înrolaţi sub stindardul revoluţionar al lui Giuseppe Garibaldi. Pe măsură ce tensiunea dramatică a subiectului se amplifică, „scena istorică” a operei „Mameli” se populează treptat cu personaje reprezentând nume rezonante de revoluţionari: Enrico şi Emilio Dandolo, Luciano Manara, Prinţesa Cristina Trivulzio di Belgioioso. Pentru a „umaniza” atmosfera apăsătoare a conflictului politic, Leoncavallo va insera o emoţionantă poveste de dragoste – cea dintre protagonist, Goffredo Mameli şi Delia, fiica lui Carlo Terzaghi.
Deşi se încheie în registru tragic (compozitorul evocă motivul sacrificiului suprem, reprezentat aici de moartea tânărului Goffredo Mameli pe câmpul de luptă), opera transmite un înălţător mesaj de încredere în izbânda virtuţilor sacre ale „Vox Populi”, Dreptatea şi Libertatea: în timp ce ultimele clipe de viaţă ale lui Goffredo se sting în braţele iubitei sale Delia, răsună imnul glorios de biruinţă revoluţionară – laitmotivul victoriei poporului italian unit împotriva tiraniei austriece („Fratelli d”Italia” / „Fraţi ai Italiei” sau „Inno di Mameli” / „Imnul lui Mameli”).
Numele poetul revoluţionar Goffredo Mameli (1827-1849) este gravat în conştiinţa poporului italian ca reprezentând una dintre cele mai luminoase figuri ale mişcării Risorgimento, ataşamentul „visceral” al italienilor de pretutindeni faţă de el justificându-se mai ales din perspectiva faptului că Mameli a scris, totodată, versurile actualului Imn Naţional al Italiei (Il Canto degli Italiani, muzica aparţinându-i lui Michele Novaro).
