Măsurile de securizare suplimentare pentru transportul de produse ucrainiene, care tranzitează teritoriul României, către state terţe, fac parte din pachetul de exigenţe convenite miercuri, aşa s-a spus, într-o videoconferinţă cu omologul ucrainian Mikola Solski, miniştrii de resort din ţările limitrofe Ucrainei, precum şi comisarii europeni din domeniul agriculturii şi comerţului, care vizează restricţionarea exportului de cereale şi seminţe oleaginoase şi instituirea de controale direct în vamă pentru toate produsele agro-alimentare venite din Ucraina. „România a luat măsura de intensificare a verificărilor în vamă, a calităţii produselor venite din Ucraina, verificări coordonate de către ANSVA, conform legislaţiei europene”, a spus Petre Daea. Că lucrurile nu s-au lămurit şi au rămas „ca la gară” o exprimă faptul că ministrul ucrainian al Agriculturii a solicitat o întrevedere, astăzi, cu omologul său român, pentru găsirea şi a altor soluţii ce pot fi implementate în vederea asigurării tranzitului în România, dar şi pentru alte probleme specifice situaţiei. Mai multe observaţii derivă din ceea ce a răzbătut în conferinţa de presă a ministrului român de resort. Înainte de toate persistă o confuzie semantică între „tranzitează” şi „export”, ceea ce e de-a dreptul supărător. Petre Daea ferindu-se de afirmaţii tranşante a lăsat impresia unei ambiguităţi, care poate fi exploatată de omologul său ucrainian, în cazul semnării unui eventual protocol. Nu e mai puţin adevărat că Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a spus că statele care au luat măsura unilaterală, au procedat ilegal. „Pisica moartă” a fost aruncată în braţele „colectivului de specialişti” format din reprezentanţi ai ministerelor de Interne, Transporturi, Finanţe şi Agriculturii, aceştia urmând să implementeze măsurile tehnice privind monitorizarea produselor agro-alimentare provenite din Ucraina, cu prelevarea de probe pentru determinări calitative, în conformitate cu legislaţia europeană. Petre Daea a reiterat, „ca umbrelă de ploaie”, că România ca ţară membră a UE susţine demersurile Comisiei Europene de sprijin a Ucrainei, în faţa agresiunii ruse şi asigură tranzitul către state terţe şi rute comerciale tradiţionale. Confuza exprimare a ministrului Petre Daea a făcut ca mare lucru să nu se înţeleagă din toată pledoaria sa. România nu are nevoie momentan, dată fiind situaţia în care se află fermierii săi, cu stocuri notabile de cereale şi oleaginoase, de niciun fel de import. Asta trebuia spus răspicat. Şi nu s-a spus. România a fost în ultimul an principala rută de tranzit pentru cerealele ucrainiene fiindcă cincizeci la sută, din ceea ce a exportat Ucraina, a folosit infrastructura rutieră, feroviară, dar şi navală (Dunăre şi Marea Neagră) fără să fie percepute taxe sau impozite, cum a spus şi Klaus Iohannis. Or, amestecând termenii de tranzit şi import într-o discuţie deloc bine calibrată, deloc riguroasă, nu se ştie cu exactitate ce s-a obţinut. În afara unei iritări a Kievului, protejat de Comisia Europeană şi declarativ de cei care nu se cofruntă cu ceea ce întâmpină ţările limitrofe. România nu poate cere Ucrainei să-şi restricţioneze exportul de cereale şi seminţe oleaginoase (floarea-soarelui şi rapiţă) fiindcă întră în coliziune cu normele dreptului comercial european, o competenţă a Bruxelles-ului. Poate în schimb suspenda unilateral orice import de cereale ucrainiene. Bruxelles-ul a gestionat precar toată această criză a cerealelor ucrainiene. Cei care au pierdut mult, sunt marii fermieri, cei mai vizibili, dar unii au câştigat –traderii- care au achiziţionat cereale ieftine şi le-au vândut mai scump pe piaţa românească sau pe alte pieţe. Compensările financiare din partea Comisiei Europene nu vor acoperi toate pierderile. Că lucrurile sunt mai degrabă „în coadă de peşte” o demonstrează şi apelul uşor teatreal al lui Petre Daea în şedinţa de guvern: „Stimaţi colegi nu mă lăsaţi singur în luptă fraţilor. O pot duce dar sunt multe puşti pe mine”!
