Au tăiat salariile bugetarilor cu 25%, au umblat la pensii, la ajutoarele sociale şi la sumele alocate persoanelor cu handicap. Şi-au bătut joc de Parlamentul României prin asumare după asumare a unor legi, multe dintre ele dovedindu-se neconstituţionale. Au călcat în picioare autonomia administraţiei publice local. Toate acestea nu au secat setea de “răzbunare” a Guvernului Boc pe poporul român, categorisit de preşedintele Traian Băsescu ca fiind leneş şi tot timpul în cârciumi. Aşa că îi mai pregăteşte o surpriză, din păcate neplăcută, dorind să dea undă verde primăriilor pentru majorarea taxelor şi impozitelor locale. Impozitul urmează să fie aplicat la valoarea de piaţă a imobilelor, potrivit Strategiei fiscal-bugetare.
Consiliile locale ar putea avea posibilitatea să majoreze anual valoarea taxelor şi impozitelor, în funcţie de “gradul de suportabilitate al populaţiei”, dar şi de necesităţile locale. Pentru a pune în practică un asemenea sistem, urmează ca suma impozabilă aplicabilă clădirilor şi terenurilor din intravilan să fie raportată la valoarea de piaţă, se menţionează în Strategia fiscal-bugetară. Necesităţile unei comunităţi sunt multe, dar dacă vorbim de “gradul de suportabilitate al populaţiei”, în majoritatea comunelor din judeţul Dolj, şi nu numai, taxele şi impozitele ar trebui micşorate şi în nici un caz mărite, gradul de sărăcie a populaţiei fiind în acest moment unul îngrijorător.
Niciodată micşorare, ci doar mărire
În prezent, impozitele şi taxele locale sunt plafonate la un anumit nivel sub care primăriile pot lua decizii de majorare sau micşorare a acestora. Că niciodată ele nu au fost micşorate, deşi legea prevede acest lucru, este un alt subiect de discutat. Potrivit legislaţiei fiscale, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii. Că primăriile obţin fonduri din taxele locale şi de la buget este un alt lucru cunoscut. Pentru a respecta anumite decizii, guvernanţii au forţat tot timpul consiliile locale prin reducerea alocărilor bugetare.
Va trebui modificată actuala legislaţie fiscală
Valoarea impozabilă se ajustează în funcţie de zona în care este amplasată clădirea, de înălţimea şi vechimea construcţiei. Pentru aplicarea prevederilor din strategie va trebui modificată actuala legislaţie fiscală. Codul Fiscal prevede că în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează odată la trei ani, ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare. Prin hotărâri de Guvern, se permite administraţiilor locale actualizarea nivelurilor minime şi maxime ale valorilor impozabile, impozitelor, taxelor locale, altor taxe asimilate acestora, precum şi ale amenzilor.
Din cauza fondurilor reduse, primarii vor mări taxele şi impozitele
În urmă cu doi ani, Guvernul Boc a majorat cu 20% taxele şi impozitele locale ca urmare a actualizărilor cu rata inflaţiei. Acest lucru a iscat nemulţumiri şi critici din partea primarilor, care argumentau că va fi o nouă povară pe umerii contribuabililor. Şi aveau dreptate, iar în acel moment salariile nu erau reduse. Dacă în acest moment primarii critică o astfel de măsură, la momentul aprobării ei cu siguranţă o vor folosi, pentru că vor fi obligaţi de împrejurării. Vor creşte taxele şi impozitele populaţiei, pentru că alocările bugetare din partea Guvernului vor fi semnificativ reduse. Pedeliştii justifică acordarea dreptului de a majora în funcţie de necesităţile locale a taxelor şi impozitelor în proiectul privind Strategia fiscal-bugetară pentru 2012-2014, din necesitatea de a creşte „autonomia colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale”. Gargară! Aşa cum spuneam, şi-au bătut joc de noţiunea de autonomie a administraţiilor locale din prima zi când au venit la guvernare. Îşi doresc doar să pună încă o povară pe umerii românilor deja cocoşaţi de taxe şi impozite, în condiţiile în care România va înregistra în acest an cea mai lentă creştere economică dintre cele zece state membre ale Uniunii Europene (UE) din Europa de Est, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.
