Planul de reorganizarea a sistemului sanitar stârneşte îngrijorare în lumea medicală. Sindicaliştii din Sănătate încă speră că proiectul de desfiinţare a direcţiilor de sănătate publică, aflat în dezbatere publică, va fi modificat astfel încât să nu aducă disponibilizări, indiferent că este vorba de personal medical sau nemedical.
Liderii sindicatului Sanitas, filiala Dolj, au ieşit, ieri, într-o conferinţă de presă, declarându-se preocupaţi de proiectul Ministerului Sănătăţii care presupune desfiinţarea direcţiilor judeţene de sănătate publică. Aceştia au subliniat câteva din neajunsurile documentului, aflat în dezbatere publică, pe care doresc să le elimine.
În opinia sindicaliştilor din Sănătate, proiectul nu înseamnă decât o „supercentralizare” a instituţiilor sanitare prin transferarea puterii decizionale la nivel de regiune şi nu la nivel de autoritate publică locală. Consecinţa imediată a acestui fapt ar fi o scădere a calităţii serviciilor medicale oferite pacienţilor şi, implicit, a gradului de satisfacţie vizavi de modul în care funcţionează sistemul de sănătate publică de la nivel local.
„Noi am venit în întâmpinarea celor decise de Ministerul Sănătăţii. Deocamdată, totul este în faza de proiect şi putem aduce îmbunătăţiri, mai ales că avem încheiat un acord cu Ministerul Sănătăţii, cu 19 puncte, din care rezultă că sindicatele vor fi consultate cu privire la reorganizarea sistemului sanitar. Credem că prin înfiinţarea celor opt autorităţi regionale de sănătate publică ar putea apărea destule probleme”, a declarat Ileana Ionescu, liderul Sanitas Dolj.
Spitalele nu vor putea prelua toţi medicii şi asistenţii disponibilizaţi
În plus, cadrele medicale consideră că desfiinţarea direcţiilor de sănătate publică ar putea aduce numeroase disponibilizări în sectorul sanitar, iar spitalele nu vor putea prelua toţi medicii şi asistenţii medicali care îşi vor pierde locurile de muncă.
„Oficiile de sănătate publică nu vor avea personalitate juridică şi se presupune că vor pierde din personalul nemedical care va intra în şomaj şi o parte din personalul medical. Problema care ne preocupă în mod deosebit este că vor rămâne oameni fără locuri de muncă. Se presupune că se vor acorda nişte salarii compensatorii, dar deocamdată nu se ştie nimic exact. Referitor la preluarea personalului medical de către spitale, trebuie spus că o mare parte din asistenţii medicali de la direcţiile de sănătate publică au specialitatea igienă şi nu asistenţă medicală generală. Deci nu-şi pot exercita profesia în spitale, decât în cadrul serviciul de control şi supraveghere a infecţiilor nosocomiale, iar aceste posturi sunt deja ocupate. Sunt nişte lipsuri care ar trebui analizate de Ministerul Sănătăţii şi remediate”, a declarat liderul Sanitas.
În Craiova va funcţiona o autoritate regională de sănătate publică
Pentru că este centru universitar de Medicină, Craiova va figura, cel mai probabil, pe lista oraşelor în care va funcţiona una din cele opt autorităţi regionale de sănătate publică. Reamintim că, proiectul de reorganizare a instituţiilor din subordinea Ministerului Sănătăţii presupune reorganizare direcţiilor de sănătate publică judeţene în opt autorităţi regionale de sănătate publică, servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, în subordinea cărora vor funcţiona 34 de oficii judeţene de sănătate publică şi alte unităţi cu personalitate juridică, conform prevederilor legale.
În subordinea Ministerului Sănătăţii vor funcţiona şi opt servicii regionale de ambulanţă, Agenţia Naţională de Programe de Sănătate şi Agenţia Naţională de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate.
Agenţia Naţională de Programe se va ocupa de realizarea programelor de sănătate, elaborarea lor, stabilirea bugetului, coordonarea şi intervenţia ori de câte ori este nevoie ca programele să se desfăşoare în condiţii normale, fără sincope. Prin acelaşi proiect de Hotărâre de Guvern se urmăreşte şi micşorarea numărului maxim de posturi din aparatul propriu al ministerului, de la 290 de persoane la 250.
În ceea ce priveşte angajaţii Direcţiei de Sănătate Publică, o parte din personalul DSP-urilor va fi transferat la consiliile judeţene, o parte va rămâne la autoritatea regională şi o parte din personalul calificat va putea fi absorbit de spitale şi cabinetele medicale.
