Parlamentul cipriot a respins, marţi, planul european de salvare pentru băncile locale, cu 36 de voturi „contra” şi 19 abţineri, toate ale partidului Disy, al preşedintelui conservator Nicos Anastasiades. Planul, care prevedea taxarea depozitelor bancare, n-a obţinut nici un vot „pentru”. Anunţul respingerii a provocat o uriaşă explozie de bucurie în faţa Parlamentului, unde mii de manifestanţi erau adunaţi pentru a spune „Nu” textului. „Ciprul aparţine poporului său”, „Un popor unit nu va fi niciodată învins” – a scandat mulţimea. Guvernul grec de coaliţie a fost primul care a întrebat dacă Zona Euro „corectează planul de sprijin pentru Cipru”. Planul de salvare adoptat la Bruxelles sâmbătă prevedea iniţial un impozit de 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro, în schimbul acordării unui împrumut de 10 miliarde euro din partea Zonei Euro şi a FMI. Eurogrupul a pus însă apă în vin, luni seară, sugerând că Ciprul nu poate taxa conturile cu sume mai mici de 100.000 de euro. Şi guvernul insulei care cochetează cu falimentul a ales, în cele din urmă, soluţia unei taxări excepţionale, cu 6,75%, a tuturor depozitelor bancare de la 20.000 la 100.000 de euro şi cu 9,9% a celor peste suma menţionată. Această măsură inedită de impozitare trebuia să aducă 5,8 miliarde euro la buget. „Această decizie nu este altceva decât o razie asupra fondurilor bancare”, a declarat preşedintele Parlamentului înainte de începerea votului, adăugând că „planul trebuie renegociat”. „Este ca şi cum te arunci de la 10.000 de metri înălţime fără paraşută, singurul scop al prezentei decizii fiind acela de a distruge economia. Noi spunem nu”, a afirmat deputatul ecologist George Perdikes. Chiar înainte ca parlamentarii din insulă să se pronunţe, partidul Disy, aflat la putere, a declarat că se abţine. Potrivit unuia dintre membrii săi, această abordare „va întări poziţia Republicii Cipru în timpul negocierilor”. În insulă, băncile au rămas închise încă de sâmbătă, autorităţile temându-se de clienţii furioşi. Bursa a anunţat suspendarea operaţiunilor de tranzacţionare. Planul a zguduit pieţele financiare la nivel mondial. Bursa din Paris a scăzut cu 1,3% marţi, destabilizată de criza cipriotă, care a reînviat tensiunile din Zona Euro şi i-a făcut pe mulţi investitori să îşi vândă deţinerile, în special valorile bancare. Ciprul are nevoie de 17 miliarde euro pentru a face faţă datoriilor sale şi a solicitat un ajutor european încă din luna iunie. Este a cincea ţară din Zona Euro care solicită un program de ajutor internaţional, sub cel al Greciei şi chiar sub miliardele vărsate în Portugalia şi Irlanda, ca să nu mai vorbim de sectorul bancar spaniol. Anunţul planului de salvare a provocat o undă de şoc în străinătate, cu deosebire în Rusia. Instituirea taxei de 9,9% asupra depozitelor mai mari de 100.000 de euro ar putea afecta miliardele de euro aparţinând unor oligarhi ruşi. De altfel, ministrul de Finanţe rus a regretat decizia luată fără consultarea UE, ameninţând reconsiderarea propunerii uşurării condiţiilor unui credit de 2,5 miliarde acordat Nicosiei în 2011. Potrivit cotidianului „Vedomosti”, banca rusească Gazprom Bank, deţinută în proporţie de 48% de marele gigant Gazprom, a propus Ciprului un ajutor financiar în schimbul licenţei pentru exploatarea gazelor naturale în largul insulei mediteraneene. Ciprul ar putea deveni o importantă platformă regională în domeniul energiei după descoperirea de colosale resurse de hidrocarburi în largul coastei de sud. Pentru deputatul Dico Marios Garoyian, textul este o crimă cu premeditare şi o formă de sclavagism economic, pentru forţarea Ciprului să rupă relaţiile cu Rusia şi China şi pentru a permite altora să pună mâna pe rezervele energetice. Ieri, într-un interviu pentru canalul de televiziune ZDF, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, şi-a exprimat regretul în legătură cu respingerea de către Parlamentul cipriot a impozitării depozitelor bancare în schimbul asistenţei financiare de urgenţă din partea UE şi FMI.