Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice este motivată de guvernaţi prin evoluţia crizei economice din anul 2009 şi extinderea acesteia în cursul anului 2010 care impunea luarea de urgenţă a unor măsuri pentru a se putea asigura respectarea angajamentelor asumate de România prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaţionale. Boc şi acoliţii pedelişti ameţesc poporul cu piste false ca diminuarea dezechilibrelor existente şi menţinerea deficitului bugetar în limite sustenabile care ar crea premisele relansării economice. Criza economică nu a împiedicat însă Guvernul Boc să aloce cu doua zile înaintea votului pe moţiunea de cenzura primăriilor pedeliste în majoritate fonduri de 100 milioane euro.
Nevoia de finanţare există în orice localitate din România însă motivele pentru care au fost alese unele localităţi în detrimentul altora nu fost decât o formulă a Guvernului Boc de a-i convinge pe parlamentarii pedelişti să stea în bănci şi să nu voteze moţiunea de cenzură, şi să-şi asigure o majoritate la congresul PDL pentru că acolo are nevoie de susţinerea primarilor cărora le-a acordat fonduri. Această ipoteză a fost susţinută de senatorul UNPR Constantin Cibu, partener de guvernare al pedeliştilor care a declarat într-o conferinţă de presă că de fiecare data când apare câte o moţiune de cenzură Guvernul are grijă de cei care îl sprijină.
91,4 milioane lei au luat drumul spre 161 de primării PDL
La legea bugetului de stat parlamentarii PSD au făcut o serie de amendamente pentru a nu se mai aloca bani de la fondurile de rezervă bugetară sau să nu se înceapă investiţii până nu se termină plata investiţiilor din perioada precedentă, însă parlamentarii Puterii au votat împotriva acestui sistem Votul lor din acel moment nu a făcut decât să valideze acţiunile lui Emil Boc care alocă banii publici în mod clientelar. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural a demarat în 2006, valoarea lui fiind, până în 2012, de 4 miliarde de lei pentru partea de infrastructură (ce cuprinde reţele de apă, canal, reţele de distribuţie apă, poduri, podeţe, platforme menajere) şi de 525 de milioane de lei pentru componenta „Baze sportive în mediul rural”. Un calculul al unei agenţii de presă arată că, în ceea ce priveşte lucrările de infrastructură, 91,4 milioane lei au luat drumul spre 161 de primării PDL, în timp ce 62 de primării UDMR au primit 36,1 milioane lei, restul sumei fiind împărţit pe la primăriile de altă culoare politică.
Bani cu dedicaţie pentru primăriile pedeliste şi în 2009 şi 2010
Alocarea unor sume de bani înainte de o moţiune împotriva Guvernului Boc este o practică bine cunoscută. Astfel de hotărâri au mai fost aprobate atât în 2010, cât şi pe parcursul anului 2009, când sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale au fost suplimentate din Fondul de rezervă bugetară, iar banii au fost alocaţi mai multor primării pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital. Scenariul de la moţiunea pe Codul Muncii seamănă leit cu cel de acum 5 luni, când Executivul s-a confruntat cu o altă moţiune de cenzură. Cu câteva zile înainte de citirea moţiunii de cenzură în Parlament, Executivul a emis o hotărâre prin care acorda bani şcolilor din ţară, cu predilecţie celor din judeţele unde puterea are majoritate politică. Atunci un total de 80 de milioane de lei, aproximativ 18 milioane de euro, au fost împărţiţi în teritoriu pentru a-i „îmbuna” pe parlamentarii PDL şi UDMR care ar fi fost dispuşi să voteze pentru moţiunea de cenzura.
Rata şomajului în Dolj depăşeşte 10%
Şi atunci şi acum primăriile pesediste şi peneliste din judeţul Dolj nu au primit nici un ban. Un exemplu în acest sens este Primăria Secu şi Carpen care au investit în bazele sportive partea de cofinanţare şi de la Guvern nu au primit nici un ban, deşi investiţiile au fost începute cu trei ani în urmă. Judeţele care au primit cele mai mari sume de bani sunt Mureş, Suceava şi Dâmboviţa, toate pedeliste. Dacă Guvernul Boc ar fi alocat nişte sume de bani şi în judeţul Dolj poate că rata şomajului ar mai fi scăzut, în prezent depăşind 10%. Potrivit datelor ANOFM, un nivel al şomajului ridicat se înregistrează în judeţele Buzău, Alba, Covasna, Gorj şi Galaţi, unde rata şomajului depăşeşte 9%. Rata şomajului a crescut în 6 judeţe şi anume în judeţele Bacău, Teleorman, Dolj, Buzău, Gorj, şi Argeş. Nici unul din judeţele preferate al PDL nu figurează în această statistică.
