Luni 19 februarie a.c. Ursula von der Leyen (65 ani) a anunţat la Berlin că doreşte un nou mandat de şef al Comisiei Europene. Pentru a reuşi să-şi păstreze funcţia trebuie mai întâi să-şi asigure sprijinul grupului său din Parlamentul European (Partidul Popular European – PPE) şi o reuniune a acestuia –în prezenţa ei- are loc astăzi 21 februarie la Bruxelles. Partidul va decide apoi în privinţa „undei verzi” în cadrul unui congres la Bucureşti (6-7 martie), unde va încerca să-şi evidenţieze palmaresul ca preşedinte al Comisiei. Mandatul Ursulei von der Leyen a fost marcat de două crize majore: cea de Covid, apoi războiul din Ucraina. Un vast program de redresare de 750 miliarde euro, numit „Next Generation EU”, a fost promis în mai 2020, apoi adoptat în decembrie. Pe acest subiect este însă acuzată că a negociat achiziţionarea vaccinului cu şeful Pfizer, prin SMS, ceea ce i-a perturbat a doua jumătate a mandatului. La sfârşitul lunii februarie 2022, a izbucnit războiul din Ucraina, la porţile Europei, impunând alte eforturi financiare şi un sprijin susţinut pentru Kiev. Ultima tranşă de 50 miliarde euro a fost adoptată la sfârşitul lunii februarie. S-au întâmplat însă şi alte evenimente perturbatorii şi Pactul Verde a scăzut în ultimul timp ca interes. Von der Leyen s-a confruntat cu critici la adresa poziţiilor sale diplomatice unde şi-a depăşit prerogativele. Pe 12 octombrie 2023 vizitând Israelul, a afirmat dreptul acestui stat de a se apăra, fără a menţiona obligaţia de a respecta dreptul internaţional. În fine, mandatul i-a fost marcat de relaţiile tensionate, cu greu mascate, cu Charles Michel, preşedintele Consiliului European. Potrivit Die Welt Amsonntag, Scholz nu ar fi fost de acord ca Von der Leyen să candideze pentru şefia NATO.
