Războiul ruso-ucrainian a fost cea mai importantă temă de discuţie, la ultimul summit UE din acest an, dar premierul ungar Viktor Orban, a cărui ţară deţine până la 31 decembrie a.c. preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, nu a avut loc de manevră în chestiunea propusă: o încetare a focului de Crăciun pe teatrele de operaţiuni şi un schimb masiv de prizonieri. Şi-a făcut cunoscut punctul de vedere la conferinţa de presă, care a urmat simmit-ului. Viktor Orban a argumentat, în favoarea încetării focului şi instituirii păcii, în timp ce Ursula von der Leyen preşedinta comisiei Europene şi Antonio Costa preşedintele Consiliului European, care reuneşte şefi de stat şi de guvern, au susţinut măsurile de prelungire a războiului. Lângă aceştia, de bună seamă, pe aceeaşi lungime de undă, estoniana Kaja Kallas, înaltul reprezentant pentru politică externă şi de securitate şi lituanianul Andrius Kubillus, comisarul pentru apărare, care, în acord, menţin poziţia pro-război, clamând susţinerea Ucrainei până la victoria asupra Rusiei. S-au cheltuit deja peste 130 de miliarde euro pentru Ucraina şi suma va fi augmentată cu încă 30 de miliarde. Premierul maghiar a atras atenţia că pe 20 ianuarie se instalează la Casa Albă noul preşedinte ales Donald Trump, iar de la data respectivă poziţia SUA şi NATO vor fi complet diferite, în materie de război. Şi inclusiv UE va trebui să-şi ajusteze politicile în privinţa Ucrainei. Toată lumea, în esenţă vrea o soluţie de durată şi pace, dar gândeşte şi vorbeşte despre asta în contexte geo-politice largi. În cadrul conferinţei de presă, Ursula von der Leyen, în relaţii reci şi prelungite, cu premierul maghiar a făcut o declaraţie pozitivă vizând preşedinţia rotativă a Ungariei: a adus sub acoperiş decizii pe care UE le împimgea deja de ani buni, precum aderarea la Schengen a României şi Bulgariei. Ce spune Orban? „Un armistiţiu de Crăciun ar însemna că o pace pe termen scurt, nu este fără speranţă şi el reuşise să îl convingă pe Vladimir Putin să accepte o încetare a focului, dar potrivit acestuia ucrainienii îşi schimbă cu uşurinţă poziţia”. Raportul de forţe pe teatrele de operaţiuni devine, de la o zi la alta, tot mai favorabil ruşilor, iar la Washington se shimbă… totul, prin venirea la Casa Albă a lui Donald Trump. Orban a mai spus că Europa şi SUA ar fi cheltuit până acum peste 310 miliarde euro pentru războiul din Ucraina, sumă care ar fi putut fi folosită în alte scopuri, precum dezvoltarea ţărilor din Balcanii de Vest, la nivelul UE, sau sprijin ţărilor care trimit migranţi. În legătură cu Pactul de la Bruxelles el a spus că dacă Ucraina va adera „rapid” la UE, fermierii europeni ar fi distruşi. Şi aici are dreptate deplină. Fiindcă subvenţia s-ar diminua. Din păcate, Viktor Orban are de partea sa doar prim-ministrul solovac Roberto Fico, care a şi avut un schimb de contre, la summit-ul UE de la Bruxelles, cu Volodimir Zelenski, în contenciosul privind transportul gazelor naturale. Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele american Donald Trump sunt de acord că războiul din Ucraina a durat deja prea mult, dar din păcate cancelarul german se găseşte de acum „într-o altă frază”. Mai exact pe picior de plecare. Vizita lui Viktor Orban, la Bucureşti, pică într-un moment critic: chiar dacă din informaţiile pe care le are confirmate de Kelemen Hunor, liderul UDMR, ştie că PSD va rămâne la guvernare şi relaţia sa personală cu Marcel Ciolacu este una privită cu circumstanţele de rigoare, după ce luni 16 decembrie compania maghiară MVM a semnat un acord cu E.ON România pentru a prelua activele de furnizare a gazului şi energiei electrice. Tranzacţia depinde acum doar de aprobarea unei comisii care monitorizează investiţiile străine (CEISD) pentru a depista eventuale influenţe externe nefaste, dar e de aşteptat ca afacerea să fie aprobată. În momentul de faţă E.ON deţine jumătate din aprovizionarea cu gaze, pe segmentul consumatori casnici şi e un furnizor de curent electric. Nu este deloc exclus ca Viktor Orban bine văzut la Casa Albă, să dorească să-l aibă lângă el, pe viitor, pe liderul social-democraţilor de la Bucureşti, potenţial viitor prim-ministru. Dar orice demers al acestuia, fie el de bună credinţă, este riscant.
