Michel Barnier, noul prim-ministru francez, desemnat pe 5 septembrie, a anunţat, în sfârşit, ieri, finalizarea listei de miniştri, după întâlniri succesive cu reprezentanţii grupurilor politice, preşedintele Adunării Naţionale, Yael Braun-Pivet şi cel al Senatului, Gerard Larcher, concretizate printr-un compromis între partidele de dreapta şi de centru. Ceea ce nu înseamnă altceva decât 230 de mandate din… 577. În poziţii cheie ar fi șapte miniştri ai „Renaşterii”, tabăra macronistă, urmaţi de trei republicani (LR), doi de la Mo-Dem (formaţiunea lui Francois Bayrou) şi unul de la Orizons, al lui Edouard Philippe. Între Michel Barnier şi Emmanuel Macron ar fi apărut deja primele fricţiuni. Riscul este ca nimeni să nu fie mulţumit de rezultatul final. Apetitul republicanilor, care au 47 de mandate, dar se doresc „pivot”, enervează tabăra macronistă. Franţa se află sub supraveghere de la Bruxelles din cauza unui deficit care ar putea ajunge la 5,6% departe de 3% prevăzut prin acorduri.
