Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, s-a întâlnit, luni seara, cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri, pe tema importului de cereale din Ucraina, în cadrul dialogului dând asigurări că începând cu data de 15 septembrie a.c. „nu va intra niciun bob”, prin vămile din România, şi vor fi luate cele mai bune decizii pentru fermierii români. De-a dreptul emoţionantă fermitatea ministrului de resort Florin Barbu. Care a mai amintit că, pentru o perioadă de 30 de zile, trebuie să se realizeze acele licenţe de import, pentru porumb, floare-soarelui, grâu, rapiţă, orz, care trebuie discutate cu fiecare ţară în parte, din cele 5 afectate de război, iar Ucraina trebuie să vină cu un plan de măsuri. Întrebat dacă tranzitul cerealelor se va face în continuare, el a reafirmat sprijinul ţării noastre în acest sens. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, pare complet aerian în afirmaţiile sale, conoscând deja punctele de vedere ale omologilor săi din Polonia, Ungaria şi Slovacia. A căror fermitate este deplină. Dar nu asta e problema. Înduioşătoare e grija pentru cerealele ucrainiene, sens în care şi-a exprimat „sprijinul ţării noastre”. Din ţara noastră fac parte, bănuim, şi fermierii români, năpreznic loviţi prin ceea ce se întâmplă, cu invazia cerealelor ucrainiene, atât în portul Constanţa, cât şi pe teritoriul ţării. Culoarele de solidaritate cu Ucraina, afirmă reprezentanţii asociaţiilor de fermieri, au permis pe de-o parte tranzitul produselor agricole pe teritoriul României cu destinaţia comerţ intra-comunitar, cât şi importul din Ucraina în Republica Moldova. Ulterior, această marfă originară din Ucraina, care apare în documente ca provenind din Republica Moldova, a ajuns în România cu mijloace de transport din Ucraina. Economica.net a analizat fluxurile de import de cereale din Republica Moldova, începând cu luna mai, când Comisia Europeană a „interzis” importurile, termen într-un fel impropriu, de grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, din Ucraina, de către România, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia. Potrivit datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, ne încredinţează Economica.net, în iunie, România a importat circa 15.000 de tone de grâu din Republica Moldova, care a devenit al doilea furnizor de grâu din România după… Ungaria, care a livrat în iunie 18,5 mii tone. Din Ucraina au venit doar 2000 tone. În luna mai a.c., prima lună cu interdicţii pentru Ucraina, Republica Moldova a exportat în România 14,5 mii tone grâu, cu doar 307 tone mai puţin decât în iunie. Aşadar, „reţeta” surmontării interdicţiei impusă de Comisia Europeană a fost repede identificată, prin aportul „fraţilor noştri de peste Prut”. Să nu cunoască ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, toate aceste noi strategii ucrainiene? Acelaşi ministru Barbu a spus în cadrul dialogului cu fermierii că nu va accepta importul de cereale, decât anumitor firme, cu profil zootehnic sau de procesare, pe baza unor licenţe obţinute de la ministerul Agriculturii. E suficient. Fermierii români solicită prelungirea interdicţiei de importuri a cerealelor ucrainiene şi după data de 15 septembrie. Ei mai solicită susţinerea alocării din bugetul european a unor despăgubiri de cel puţin 30 euro/tonă pentru compensarea creşterii tarifelor de transport, din cauza imputurilor, şi presiunii tranzitului de cereale ucrainian pe teritoriul ţării noastre. Jocul acesta cu răbdarea fermierilor români, loviţi pe de-o parte de fenomenele meteo, unele perturbatorii, chiar în timpul recoltatului, pe de altă parte de concurenţa neloială, practicată pe seama cerealelor ucrainiene, e deja riscant.
