Politico: Bomba bugetară a Franţei un semnal de alarmă pentru Europa

O Europă îmbătrânită şi din ce în ce mai neputincioasă se îndreaptă spre faliment, scrie Politico, dacă nu îmbrăţişează schimbări mari (digitalizare, decarbonizare, apărare) toate finanţate pe fondul declinului demografic. Doi factori negativi: datoria şi deficitele. Şi deşi premierul Francois Bayrou a luat în calcul reducerea de cheltuieli, creşterea de impozite, chiar anularea unor sărbători legale, schimbarea cursului va fi dificilă. Franţa nu este singura ţară în această situaţie şi Bayrou este doar unul dintre puţinii prim-miniştri centrişti, blocaţi de extremele de stânga şi dreapta: chiar săptămâna trecută prim-ministrul britanic laburistul Keir Starmer a fost forţat de o revoltă a propriilor parlamentari să renunţe la reducerile de asistenţă socială, pe care le considerase necesare. Finanţele Franţei se află într-o stare mai proastă decât a oricărei alte economii majore din regiune. Agenţiile de rating indică în mod constant treiectoria înrăutăţirii datoriei. Deficitul a ajuns la aprox. 9% din PIB. Conform proiecţiilor lui Bayrou acesta nu poate reveni la 3%, cât a stabilit UE, până în 2029. Costul rambursării acestei datorii nu poate decât să crească în următorii doi ani pe măsură ce guvernele din Europa refinanţează la ratele dobânzii mult mai mari banii pe care i-au împrumutat între 2014 şi 2022. Şi alte capitale se confruntă cu multe dintre aceleaşi presiuni care afectează Parisul, în ceea ce priveşte demografia şi scăderea fatală a raportului dintre lucrători şi pensionari. Guvernele trebuie să finanţeze şi o modernizare a forţelor armate ruginite ale Europei, pentru a face faţă ameninţărilor reînnoite. Până acum Germania, Marea Britania şi Franţa au acceptat să plătească sume generoase pentru asta, dar premierul spaniol Pedro Sanchez a refuzat provocarea.