Decizia preşedintelui american, Donald Trump, de a taxa, în numele securităţii naţionale, importurile de oţel şi aluminiu, cu 25%, respectiv 10%, a fost începutul războiului comercial, dintre cele două mari puteri ale economiei mondiale. Exceptate provizoriu, au fost Canada şi Mexicul, partenere în acordul de liber schimb american, apoi alte ţări, între care cele din UE. Fără China. Donald Trump a semnat un memorandum, ţintind agresiunea economică a Chinei, anunţând noi taxe de circa 60 miliarde dolari la importurile chineze, ca retorsiune la furtul de proprietate intelectuală de antreprizele asiatice. La 23 martie a.c., ca răspuns la taxele asupra oţelului şi aluminiului, Beijingul a dezvoltat o listă de 128 de produse, la care doreşte să aplice taxe vamale de 15-25% în caz de eşec al negocierilor angajate cu Washingtonul. Printre acestea, fructele proaspete, vinul de California, carnea de porc, aluminiu reciclat, produse americane, care au reprezentat 3 miliarde dolari anul trecut. Câteva zile mai târziu, la 26 martie a.c., autorităţile chineze au cerut SUA să înceteze „intimidarea economică”, ameninţând cu măsuri de retorsiune. La 2 aprilie a.c., în absenţa unui acord cu SUA, China a declanşat măsurile punitive contra a 128 de produse americane, ca răspuns la taxele instituite pe exporturile chineze de oţel şi aluminiu. La 3 aprilie a.c., în urma solicitării preşedintelui Donald Trump, Robert Lighthizer, negociatorul american al Casei Albe, a publicat lista principalelor produse importate, susceptibile a fi supuse unor taxe vamale, ca represalii la „transferul forţat de tehnologie americană şi de proprietate intelectuală americană”. Această listă vizând importurile, reprezenta circa 50 miliarde dolari, cu produse din diferite sectoare: aeronautică, tehnologia informaţiilor sau robotică şi maşini. La câteva ore, de la publicarea listei, provizorii a SUA, Beijingul a replicat prompt cu propria listă, vizând importuri în sumă anuală de 50 miliarde dolari. China vizează produsele strategice, între care soia, autoturismele şi aparatele aeronautice care contează sensibil în balanţa schimburilor comerciale. Donald Trump susţine că „nu suntem în război comercial cu China, fiindcă acest război a fost pierdut de-a lungul anilor de persoane stupide sau incompetente, persoane care au reprezentat SUA”. Preşedintele american mai menţionează că deficitul american cu Beijingul se duce undeva la 375 miliarde dolari în 2017. Într-o scrisoare adresată săptămâna trecută Beijingului, Donald Trump cere în principal, ţării acuzate de practici neloiale, reducerea taxelor vamale la autoturisme. Robert Lighthizer, reprezentantul Oficiului Reprezentantului Comercial al Statelor Unite ale Americii al SUA (USTR) a anunţat că SUA vor identifica produse chineze în valoare de 200 miliarde dolari pentru care vor fi aplicate tarife suplimentare de 10%. În replică, Ministerul Chinez al Comerţului (MCC) a transmis, ieri, că prin acţiunile aplicate SUA demonstrează că îşi pierd raţiunea, obligând China să adopte măsuri corespunzătoare cantitativ şi calitativ. Prin intermediul agenţiei de presă Xinhua, MCC a declarat că „războiul iniţiat de SUA sfidează atât legile pieţii, cât şi tendinţa de dezvoltare a lumii de astăzi,subminând interesele popoarelor chinez şi american, interesele companiilor, dar şi ale întregii lumi”. Conform Oficiului Reprezentantului Comercial al Statelor Unite ale Americii al SUA, lista de produse chineze vizate de noile taxe vamale, cuprinde două secţiuni, prima cuprinzând 1.300 de produse, la care taxele ar urma să fie aplicate de la 6 iulie a.c., a doua listă cu 244 de produse urmând a fi analizată, decizia prefigurându-se în perioada imediat următoare. Clar este un lucru, războiul comercial între Beijing şi Washington nu se duce deloc la nivel declarativ.
