Filarmonica „Oltenia” vă invită astă-seară, ora 19.00, la un concert Ludwig van Beethoven, susţinut de Orchestra Simfonică a instituţiei, condusă de dirijorul Emil Siegbert Maxim, şi de pianista Ilinca Dumitrescu. Se interpretează Uvertura „Coriolan”, op. 62, Concertul nr. 3 în Do minor pentru pian şi orchestră, op. 37, şi Simfonia a III-a în Mi bemol major, op. 55, „Eroica”. Un bilet pentru concert costă 15 lei, iar elevii, studenţii şi pensionarii îl pot cumpăra cu 8 lai.
Pianista Ilinca Dumitrescu a concertat în oraşe de pe cinci continente, 40 de ţări, 33 de capitale ale lumii, în importante săli de spectacol. A studiat cu profesori celebri: Cella Delavrancea şi Mihail Jora – în România, Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier – la Conservatorul de Stat „P. I. Ceaikovski” din Moscova, absolvit în 1978 cu distincţia maximă „Diplomă de Merit”. Este deţinătoarea celor mai importante premii în ţara sa natală (Premiul Academiei Române – 1995, Premiul Institutului Cultural Român – 2003 etc.), dar şi a multor distincţii internaţionale.
Activitatea sa artistică se desfăşoară în varii domenii: pe lângă aceea de pianistă concertistă (în 1980 devine solistă concertistă de stat), este şi muzicolog (obţine titlul de Doctor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, deţinând calificativul maxim „summa cum laude”), pedagog (a predat cursuri de măiestrie în Cehia, S.U.A., Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaysia), realizator şi producător TV (2007-2012: coordonator al Departamentului muzical din Televiziunea „România de Mâine”, realizator şi producător al emisiunii „Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi”, emisiune de succes pe care în prezent o realizează la nou înfiinţata TV H din Bucureşti). Între anii 1994-2006 a fost director al Muzeului Naţional „George Enescu” din Bucureşti.
Deţine o discografie semnificativă, în România şi S.U.A., cu lucrări de Scarlatti (cele 14 Sonate au fost considerate în 1986, de „International Record Critics Award”, reunit la New York, printre cele mai bune albume ale anului, stând alături de cele ale unor Emil Gilels, Radu Lupu, Murray Perahia, Bernard Haitink, Claudio Abbado, Riccardo Muti, Mstislav Rostropovici, Placido Domingo, cf. „Journal de Geneve”, 19 iulie 1986), Mozart, Beethoven, Schumann, Liszt, Enescu ş.a.
Repertoriul său extrem de vast include concerte cu orchestră (marile opusuri din creaţia clasică şi romantică), piese de recital solo (printre care programe de autor – Bach, Scarlatti, Mozart, Beethoven, Schumann, Chopin, Schubert, Albéniz, Messiaen), muzică de cameră, lied, o preocupare aparte fiind promovarea muzicii româneşti clasice şi contemporane, dar şi a creaţiei universale din secolele al XX-lea – al XXI-lea.
Uvertura „Coriolan”, op. 62 datează din anul 1807. Realizarea ei nu a fost inspirată de tragedia omonimă a lui Shakespeare, ci se datorează în mare măsură respectului şi prieteniei pe care Beethoven le nutrea faţă de scriitorul vienez Heinrich Joseph Collin. Impresionat de subiectul nobil al uneia dintre piesele acestuia, compozitorul i-a dedicat uvertura în semn de omagiu. Lucrarea readuce în lumină un moment din tumultuoasa istorie a Romei antice.
Datând din anul 1800, Concertul nr. 3 în Do minor pentru pian şi orchestră, op. 37 evidenţiază preocuparea compozitorului de a crea un stil concertistic sobru, concentrat, dar rafinat şi elegant ca discurs sonor. Interpretat în primă audiţie la 5 aprilie 1803 (cu Beethoven solist), concertul i-a fost dedicat prinţului Louis Ferdinand von Preussen (1772-1806), la rândul lui pianist talentat care a abordat şi domeniul compoziţiei.
Partitura Simfoniei a treia în Mi bemol major, op. 55, „Eroica”, a fost elaborată în lunile mai-noiembrie ale anului 1803, prima audiţie având loc la 5 aprilie 1805, în cadrul unei „academii” desfăşurate la Theater an der Wien. Frescă muzicală impresionantă, lucrarea reprezintă o piatră de hotar pentru evoluţia simfoniei clasice, durata ei fiind aproape dublă comparativ cu simfoniile lui Haydn şi Mozart. Simfonia „Eroica” s-a regăsit în programul primului concert al Orchestrei Filarmonice „Oltenia” (dirijor Mircea Bârsan), de la a cărei înfiinţare – prin Legea nr. 131, promulgată de Regele Mihai I la data de 17 aprilie 1947 – s-au împlinit recent 65 de ani.
