Când la mijlocul lunii ianuarie a.c., ex-preşedintele SPD Sigmar Gabriel, ministrul Economiei, în cabinetul cancelarului Angela Merkel, a anunţat, spre surpriza generală, că renunţă la candidatura pentru postul de cancelar, în favoarea lui Martin Schulz, pe atunci preşedintele PE, a existat un moment de ambiguitate în tabăra social-democraţilor germani. Prea puţin popular, Sigmar Gabriel avea şanse reduse în a conduce partidul la o victorie în alegerile legislative din luna septembrie a.c. Martin Schulz reprezenta, de asemenea, un pariu, fiind prea puţin cunoscut marelui public, niciodată ales în Bundestag şi niciodată ministru, în schimb, multă vreme, aproape două decenii, europarlamentar. Două luni mai târziu, primit triumfal la congresul SPD de la Berlin, Martin Schulz a fost prezentat în ovaţii de însuşi Sigmar Gabriel: “Tu personifici prin însăşi viaţa ta social-democraţia. Tu nu eşti doar foarte inteligent, ci ai şi o inimă mare şi vei fi un excelent lider al SPD. Încarnezi tot ce-i trebuie social-democraţiei pentru a se bate. Politicianul are nevoie de cap rece şi inimă caldă. Tu le ai pe amândouă”. Martin Schulz a fost ales cu sută la sută din voturile celor prezenţi. În discursul său de o oră şi un sfert, jalonând asupra originii modeste, Martin Schulz a pus accent pe cuvintele justiţie, respect, democraţie. Pentru prima dată după 2005, un social-democrat ar putea deveni cancelar, după cum arată sondajele. În 2009, înaintea alegerilor legislative, cu şase luni, CDU devansa SPD cu 8 procente. În 2013, ecartul era de 13 procente. Acum cele două partide sunt la egalitate. În ultimul sondaj al Institutului Emnid, publicat sâmbătă, 18 martie a.c., CDU este creditat cu 33% intenţie de vot, doar cu un procent deasupra SPD. În ianuarie, avansul conservatorilor era de 15 procente. Să mai menţionăm că “fenomenul Martin Schulz” are şi un efect secundar, în sensul că AfD scade în intenţiile de vot. Dar certitudinea este următoarea: Angela Merkel, care aspiră la un al patrulea mandat de cancelar, are un adversar redutabil în Martin Schulz, orator impecabil, bun cunoscător al realităţilor europene şi apărător al unităţii UE.