Elegantă şi impunătoare, declarată monument de arhitectură, totodată martor la vâltoarea evenimentelor istorice ale Europei, clădirea Palatului „Jean Mihail” – ce adăposteşte, din 1954, prestigiosul Muzeu de Artă din Craiova – şi-a recăpătat strălucirea. Şi, odată cu ea, vizitatorii. Craioveni sau turişti de pretutindeni sunt aşteptaţi, de astăzi, să-i redescopere frumuseţea arhitecturală şi valoroasele colecţii de artă, ce o aşează între cele mai prestigioase instituţii muzeale din România.
Evenimentul de redeschidere a Palatului „Jean Mihail” – după 5 ani în care acesta a trecut prin ample lucrări de consolidare şi restaurare – a avut loc ieri, când întâmpinaţi cu covorul roşu au fost zeci de invitaţi, de la reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, parlamentari la directori ai instituţiilor de cultură craiovene şi din ţară. „Cu siguranţă va fi unul din locurile cele mai vizitate!”, a afirmat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, convingerea că „această bijuterie arhitecturală” va atrage un numeros public având-o şi primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu. S-a alăturat urarea lui Virgil Niţulescu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România: „Bine aţi revenit în familia muzeelor din România!”.
Muzeul de Artă din Craiova a fost reabilitat cu aproape 8 milioane de euro, fonduri europene, printr-un proiect depus în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013. Contractul de finanţare a fost încheiat între Consiliul Judeţean Dolj şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a avut o perioadă de implementare de 57 de luni.
Un fond de peste 12.000 de piese de artă românească şi străină
După ample lucrări de consolidare şi restaurare realizate în ultimii cinci ani, Muzeul de Artă din Craiova – Palatul „Jean Mihail” se redeschide pentru public. Craiovenii vor regăsi în expunerea permanentă câteva sute de lucrări – valoroase opere de artă de Nicolae Grigorescu, Ion Ţuculescu, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Eustaţiu Stoenescu, Constantin Lecca, Theodor Aman, ca şi ale reprezentanţilor şcolilor olandeză, flamandă, franceză şi italiană. Şi, desigur, cele şase sculpturi brâncuşiene aflate în patrimoniul instituţiei. Vor redescoperi, totodată, arhitectura deosebită, repusă în valoare, a somptuosului palat al fostului mare negustor Jean Mihail. În total, peste 12.000 de piese de artă românească şi străină, un patrimoniu constituit în ani, rezultat din transferuri de lucrări importante, achiziţii proprii, precum şi donaţii, care a avut la bază Pinacoteca „Alexandru şi Aristia Aman”.
Evenimentul de redeschidere a muzeului, după cei aproape 5 ani de lucrări de consolidare şi restaurare, a avut loc ieri, în prezenţa a numeroşi invitaţi. După discursurile oficiale, oaspeţii au fost poftiţi să viziteze, la parter şi etaj, expoziţiile de artă naţională şi universală, ca şi Salonul Brâncuşi, după care au putut ciocni un pahar de şampanie.
Şeful administraţiei doljene a evocat istoria dintre zidurile palatului
„Este o zi mare, o zi istorică aş putea să spun, când, după aproape 10 ani de demersuri făcute de Consiliul Judeţean Dolj pentru reabilitarea celei mai frumoase clădiri din sudul României, putem să spunem că ne aflăm în faţa unui nou început. Practic, cu aproape 8 milioane de euro de la Uniunea Europeană am intervenit în interiorul acestui palat şi am făcut să mai reziste 100 de ani”, a declarat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.
Şeful administraţiei doljene a reamintit, cu acest prilej, unele dintre cele mai importante evenimente istorice petrecute, de-a lungul anilor, în palat. Aşa au fost, spre exemplu, găzduirea regilor României Carol I şi Ferdinand – în 1913, respectiv 1915, şi adăpostirea preşedintelui Poloniei, Ignacy Moscicki, cu familia şi suita sa – în noiembrie-decembrie 1939. Tot în palat, la sfârşitul verii anului 1940 au avut loc tratativele româno-bulgare, în urma cărora ţara noastră a cedat Bulgariei Cadrilaterul. Apoi, în septembrie 1944, aici s-a încheiat acordul prin care războiul dintre Iugoslavia şi Bulgaria înceta, operaţiunile de eliberare a Belgradului fiind conduse şi încheiate cu succes de Iosif Broz Tito. „Gândiţi-vă că aceste lucruri cu adevărat s-au întâmplat! Pentru fiecare dintre ele palatul ar trebui vizitat!”, a afirmat Ion Prioteasa.
După această „bijuterie arhitecturală”, craiovenilor le va fi redat şi centrul vechi
Şi primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, şi-a exprimat convingerea că muzeul craiovean se va bucura de un număr mare de vizitatori, datorită operelor pe care le adăposteşte, dar şi pentru faptul că, „din punct de vedere istoric, această clădire are multe de spus nu numai României, ci şi Europei”. „În sfârşit, putem să redăm publicului această bijuterie arhitecturală, care a fost vizitată de înalte personalităţi, toate foarte impresionate de clădire. Cred că este unul dintre cele mai frumoase muzee de artă din Europa. De altfel, Craiova se poate mândri că, după Bucureşti, este oraşul cu cel mai mare număr de clădiri de patrimoniu. Iar centrul vechi este cel mai mare din ţară, tot după capitală. Îl vom inaugura luna viitoare”, a subliniat edilul.
„Bine aţi revenit în familia muzeelor din România!” şi felicitări le-a spus gazdelor Virgil Niţulescu – preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, totodată directorul general al Muzeului Naţional al Ţăranului Român. „În China se inaugurează câte un muzeu la fiecare trei zile. În România se (re)inaugurează cam trei muzee pe an. Vă daţi seama cât sunt de mândru, ca muzeograf român, că trăiesc astăzi acest moment unic! Momentul în care unul dintre cele mai importante muzee de artă ale României este, în sfârşit, redat circuitului public. Şi este redat într-o manieră într-adevăr de nivel european!”, a declarat acesta.
Finanţare, tot prin POR, şi pentru Centrul Internaţional „Constantin Brâncuşi”
Prezentă la evenimentul de deschidere oficială a muzeului craiovean a fost şi Marilena Bogheanu, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia – instituţie care gestionează la nivel regional Programul Operaţional Regional. „Este un moment unic să asistăm la inaugurarea unui obiectiv cultural atât de important, cu un mare impact la nivelul regiunii sud-vest Oltenia. Restaurarea Muzeului de Artă a presupus realizarea unor lucrări complexe, de anvergură, cu un grad mărit de dificultate, reuşindu-se în perioada de implementare să se redea eleganţa şi rafinamentul palatului construit la începutul secolului trecut”, a precizat Bogneanu. Aceasta a mai subliniat că, după mai bine de şase decenii de ani de când acest edificiu a devenit muzeu de artă, graţie fondurilor europene şi implicării Consiliului Judeţean Dolj va fi reintrodusă în circuitul turistic „o clădire importantă pentru regiunea noastră, un monument de referinţă, cu valenţe culturale, arhitecturale şi istorice, totodată, ce găzduieşte un patrimoniu de o inestimabilă valoare”.
În acelaşi cadru, Marilena Bogheanu a mai precizat că un alt proiect care a obţinut finanţare prin Programul Operaţional Regional este Centrul Internaţional „Constantin Brâncuşi” – o clădire dedicată în exclusivitate operelor marelui sculptor, a cărei construire va începe în curând, în curtea Muzeului de Artă. Directorul ADR Sud-Vest Oltenia a apreciat că acest edificiu „va reprezenta, cu siguranţă, un punct de referinţă pentru arta, arhitectura şi turismul craiovean” şi că „va întregi zona istorică, având un caracter inedit, şi va personaliza acest areal”. Marilena Bogheanu a încheiat subliniind „preocuparea constantă” a administraţiei judeţene în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene. Prin POR, Consiliul Judeţean Dolj a semnat până acum 11 contracte de finanţare, în valoare de peste 57 de milioane de euro.
- Emilian Ştefârţă, managerul Muzeului de Artă Craiova:
«Locul în care ne aflăm nu este doar o reşedinţă cu aer princiar, niciodată locuită cu adevărat de boierii Mihail. Nu este doar o capodoperă de arhitectură semnată de arhitectul Casei Regale. Nu este doar popasul în Oltenia al regilor României ori al şefilor de stat sau militari de aiurea, aflaţi în pribegie.Este reşedinţa permanentă a lui Brâncuşi şi Ţuculescu, a lui Grigorescu, Luchian, Tonitza, Stoenescu, Pallady şi Aman. Este reşedinţa permanentă a artei europene, dar mai ales a celei româneşti, cu ce are ea mai bun, mai durabil, mai strălucitor. Zidurile acestea au în textura lor, precum în legenda cu Ana a Meşterului Manole, şi sufletul unuia precum Florin Rogneanu, dar şi atâtor alţii, dintre care unii mai sunt încă printre noi, care şi-au dedicat şi îşi dedică încă viaţa mai mult decât unei instituţii, mai mult decât unui edificiu, mai mult decât unui loc în care s-a scris şi s-a făcut istorie, cât mai ales unei idei, unui concept – acela de casă a artelor, de reşedinţă a nemuritorilor culturii europene şi naţionale deopotrivă.Aici este borna indicatoare a locului nostru în europenitate şi în universalitate. Pe numele său prozaic, Muzeul de Artă Craiova». - Marilena Bogheanu, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia:
«Lucrările realizate au constat în amenajări exterioare, intervenindu-se şi asupra zonelor verzi, aleilor, scărilor exterioare, balustradelor, în refacerea bustului lui Theodor Aman şi a porţii de acces – şi ea o operă de artă. S-a intervenit asupra structurii clădirii, prin consolidarea pereţilor, refacerea planşeelor de lemn de la parter şi etaj, care au fost afectate de cutremurul din 1977, fiind înlocuite cu grinzi metalice.Cât priveşte lucrările de arhitectură, care pun de obicei cele mai mari probleme la o astfel de lucrare, s-au restaurat elementele decorative interioare şi exterioare, obloanele, tâmplăria, balustradele, treptele din holul de onoare, ornamentele metalice şi pardoselile, care arată impecabil. Clădirea a fost dotată cu echipamente noi, printre care lifturi pentru transportul obiectelor de patrimoniu şi al persoanelor cu handicap.S-au refăcut în procent de sută la sută instalaţiile electrice, sanitare, termice, care duc la modernizarea clădirii. Instalaţia de iluminat arhitectural presupune existenţa a 58 de proiectoare, ce evidenţiază arhitectura faţadelor, curtea interioară, aleile, montându-se şi stâlpi de iluminat, astfel încât muzeul va fi o atracţie turistică şi pe timp de noapte, fiind iluminat feeric». -
Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj: -
«Avem unul dintre cele mai prestigioase muzee ale României, cu 12.000 de opere, între care şi cele şase sculpturi ale lui Brâncuşi. Numai cu una s-ar mândri orice muzeu din lume! Iată ce bogăţie punem de astăzi la dispoziţia craiovenilor, oltenilor şi a tuturor celor ce îi vor trece pragul. Cu siguranţă va fi unul din locurile cele mai vizitate!».
- Palatul „Jean Mihail” a fost construit între anii 1900 şi 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail (1837-1908), unul dintre cei mai bogaţi oameni din România de atunci. La construcţie s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini, în general italieni veniţi din zona friulană şi stabiliţi în Oltenia.
Valoroasa stucatură, în parte aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele şi cartuşele pictate, candelabrele cu ornamente din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria etc., toate dau încăperilor un aer de eleganţă şi gust rafinat.
Palatul a fost acoperit cu ardezie şi dotat încă de la început cu instalaţie electrică, încălzire centrală etc. Preţuit pentru valoarea sa artistică, el a figurat încă din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă de la începutul secolului al XX-lea.
- «Vineri, 20 martie 2015, Muzeul de Artă din Craiova îşi va deschide porţile pentru public. Începând cu ora 10.00 sunteţi aşteptaţi, cu familia sau prietenii, pe Calea Unirii nr. 15, să descoperiţi cum arată Palatul „Jean Mihail” după restaurare şi să admiraţi colecţia permanentă ce include lucrări valoroase de artă românească şi europeană. Deţinem cea mai importantă colecţie Ţuculescu din ţară şi, bineînţeles, una dintre cele mai valoroase colecţii Brâncuşi. Aici se află celebrul „Sărut” – prima sculptură modernă din lume!».
Este mesajul pe care îl regăsiţi pe www.muzeuldeartacraiova.ro– site-ul Muzeului de Artă din Craiova, care, odată cu redeschiderea instituţiei, şi-a schimbat şi el înfăţişarea, oferind vizitatorilor informaţii într-o prezentare mult mai atractivă şi chiar posibilitatea de a achiziţiona obiecte dintr-un magazin virtual, care va fi în curând disponibil.
Tot cu prilejul repunerii în circuitul turistic a muzeului craiovean a fost lansată lucrarea «Palatul „Mihail”, emblema unei moşteniri culturale», realizată de Mihaela Velea – şef serviciu la Muzeul de Artă Craiova, şi Minuna Mateiaş – fost muzeograf şi şef de secţie în cadrul instituţiei, în perioada 1972-2010. Volumul – bilingv (română-engleză) – include date despre familia şi colecţia Mihail, despre palat şi testamentul lui Jean Mihail etc., precum şi o mulţime de imagini din interiorul restaurat al palatului, inclusiv cu lucrări, însoţite de explicaţiile necesare.
