Al treilea experiment pentru Cipru, după ce precedentele nu au fost suficiente, sună cum deja a fost enunţat de FMI şi europeni: o prelevare pe conturile bancare ale ciprioţilor de 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro şi de 9,9% peste pragul menţionat. Comentariile sunt angoasante. Se pierde din vedere că Ciprul este un paradis fiscal şi nu puţini deponenţi sunt speculatori, care îşi dau mâna din Rusia până în Olanda în operaţiuni de spălare a banilor. Ei deţin peste 20 de miliarde euro dintr-un total de 70 de miliarde euro. Dorinţa colectării a 5,8 miliarde euro ar permite acceptarea unui plan de salvare a insulei, judecat iniţial ca inacceptabil de Germania: ajutor de 10 miliarde euro, din care 9 miliarde finanţare din zona euro, 1 miliard euro din partea FMI, faţă de 17 miliarde euro, suma cerută iniţial de Cipru. Nimeni nu poate măsura consecinţele acestei decizii. În Cipru, anunţul l-a pus în dificultate pe preşedintele republicii, Nicos Anastasiades, abia instalat în funcţie de două săptămâni. În faţa isteriei ciprioţilor deponenţi, Anastasiades a amânat votul din Parlamentul de la Nicosia, prevăzut pentru duminică, pentru ieri şi a lăsat să se înţeleagă că rata de impozitare a depozitelor bancare ar putea fi progresivă, iar micii deponenţii interni ar putea să nu fie taxaţi. „Dacă această decizie este luată, va trebui în schimb majorată taxa pentru depozitele mari”, a precizat o sursă diplomatică la Bruxelles. Până la urmă, planul schiţat de preşedintele Anastasiades s-a adeverit, varianta revizuită a proiectului privind taxa pe depozitele bancare, care a fost supusă ieri aprobării Parlamentului, prevăzând excluderea depozitelor mai mici de 20.000 de euro de la impozitare, informează Reuters şi AFP. Totodată, oficialii ciprioţi au decis ca asupra depozitelor între 20.000 şi 100.000 de euro să fie impusă o taxă de 6,75%, iar pentru cele mai mari de 100.000 de euro taxa va rămâne nemodificată, la 9,9%. Guvernatorul Băncii centrale a Ciprului, Panicos Demetriades, a avertizat însă că Ciprul nu va reuşi să strângă cele 5,8 miliarde de euro cerute de UE şi FMI. Ciprul este a cincea ţară care beneficiază de un program de ajutor. Valoarea ajutorului este net inferioară sutelor de miliarde vărsate în contul Greciei şi zecilor de miliarde pentru Portugalia, Irlanda şi sectorul bancar spaniol. Gazprom a făcut o ofertă de ajutor alternativ, în schimbul unor avantaje, însă aceasta a fost respinsă. Ciprul avea, de altfel, o tristă istorie de intervenţionism din exterior, fiind un membru de excepţie al UE.
