Spectacolul „Lysistrata”, de Aristofan, în premieră la Teatrul Naţional din Craiova

0
220

După ce, în urmă cu câţiva ani, a pus în scenă la Craiova „Romeo şi Julieta”, de William Shakespeare, şi „Medeea”, de Euripide, regizorul grec Yiannis Paraskevopoulos revine la Teatrului Naţional „Marin Sorescu” cu o nouă montare: „Lysistrata”, de Aristofan. O viziune proaspătă şi surprinzătoare asupra unui text antic, demonstrând că putem înţelege moravurile societăţii antice greceşti inclusiv prin prisma mentalităţii moderne. În rolul principal, Lysistrata, spectatorii o vor putea vedea pe Iulia Colan, secondată de actori importanţi ai Naţionalului craiovean. Premiera spectacolului va avea loc duminică, 24 februarie, ora 18.30, în Sala „Amza Pellea”, iar avanpremiera – sâmbătă, 23 februarie, de la aceeaşi oră. Următoarele reprezentaţii vor putea fi văzute în zilele de 28 februarie, 1 şi 9 martie.

Comedia deschide lunga listă a premierelor TNC din 2013

Comedia „Lysistrata”, de Aristofan, în traducerea lui Claudiu Nicolae Sfirschi-Lăudat, este prima montare din 2013 la Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, instituţia anunţând pentru acest an nu mai puţin de nouă spectacole în premieră. Îi vor urma „Familia Tót”, de István Örkeny, în regia lui László Bocsárdi, la care au început deja repetiţiile, şi „Ultimul Don Juan”, de Neil Simon, pus în scenă de Mircea Cornişteanu. Tinerii regizori Alexandru Boureanu şi Alina Rece vor realiza aici „La Lilieci”, de Marin Sorescu, Cristi Juncu va monta „The Late Henry Moss”, de Sam Shepard, iar Bobi Pricop – câştigătorul celei de-a III-a ediţii a concursului de proiecte adresat tinerilor regizori – va pune în scenă „Profu’ de religie”, de Mihaela Michailov. Completează lista premierelor din 2013 piesa „Eu când vreau să fluier, fluier”, de Andreea Vălean.

„Anul acesta va fi, într-adevăr, unul foarte încărcat”, recunoştea, la începutul anului, şi managerul Teatrului Naţional din Craiova, Mircea Cornişteanu. Evenimentele anului teatral 2013 rămân însă „Hot L Baltimore”, de Lanford Wilson, în regia lui Peter Schneider – personalitate marcantă a lumii teatrului şi a filmului american, figură legendară din istoria studiourilor „Disney”, realizator al unor spectacole extrem de apreciate pe Broadway, şi „Marea magie”, de Eduardo de Filippo, pus în scenă de unul dintre cei mai apreciaţi regizori din România şi din Europa, Silviu Purcărete.

„Va fi un spectacol vesel, sunt convins că se va bucura de mare succes la public”

„Lysistrata” este unul dintre puţinele texte ale lui Aristofan care s-au păstrat, o comedie despre o femeie care încearcă să oprească războiul peloponeziac prin convingerea altor femei să recurgă la abstinenţă până când bărbaţii lor vor negocia pacea. „Spectacolul este realizat de un vechi colaborator, Yannis Paraschevopoulos, regizorul grec căruia îi aparţin alte două mari succese ale teatrului nostru, „Romeo şi Julieta” şi „Medeea”. E vorba de o altă piesă antică grecească, de data aceasta o comedie, cu un subiect pe gustul tuturor. Va fi un spectacol vesel, cu multă muzică, multă mişcare, şi sunt convins că se va bucura de un mare succes la public», declara Mircea Cornişteanu într-un interviu acordat, luna trecută, cotidianului „Cuvântul Libertăţii”.

Scenografia spectacolului este realizată de Lia Dogaru, coregrafia – de  Ruxandra Chelaru, iar ilustraţia muzicală îi aparţine lui Kosmas Efremides. Alături de Iulia Colan, în rolul titular, Lysistrata, publicul îi va putea vedea pe actorii craioveni Romaniţa Ionescu, Iulia Lazăr, Anca Dinu, Corina Druc, Raluca Păun, Petra Zurba, Anca Maria Ghiţă, Adrian Andone, Dragoş Măceşanu, Cosmin Rădescu, Marian Politic, Ştefan Cepoi, Cătălin Vieru, Cătălin Băicuş, Nataşa Raab, Mirela Cioabă, Tamara Popescu, Gabriela Baciu, Valeriu Dogaru, Ştefan Mirea şi Eugen Titu.

«Într-un moment în care Europa păşeşte pe o coardă întinsă, într-un moment deznădăjduirea ameninţă tot mai mulţi oameni, iată-mă venind aici din ţara „crizei economice” – care este ca un fel de război –, pentru a întâlni această echipă de oameni şi să joc împreună cu ea. Aduc cu mine spiritul scânteietor al lui Aristofan, care prin opera sa are curajul de a ne vorbi cu o sinceritate absolută despre unul dintre cele mai simple aspecte ale vieţii – nevoia de cel de lângă noi, nevoia de a împărtăşi, nevoia de a comunica, nevoia de adevăr.

În felul acesta, Aristofan şi femeile din secolul al V-lea î.Hr. nu sunt alţii decât răzvrătiţii Europei actuale. Asediul Fondului Public, o mişcare violentă prin care se încearcă a se pune capăt războiului civil dintre atenieni şi spartani, ajunge să fie azi un asediul al pieţelor publice, un mod de protest paşnic al cetăţenilor. În acest context, glasul femeilor lui Aristofan se împleteşte cu ţipătul cetăţenilor revoltaţi ai Europei contemporane, al oamenilor care se simt tot mai înşelaţi, pe măsură ce devin victimele unui război nedeclarat.

Străbătând un astfel de drum, Aristofan ajunge acum, în 2013, în inima Europei, în România, pentru a ne vorbi prin gura îndrăgitei sale eroine, Lysistrata, care se revoltă împotriva faptului că oamenii au uitat să comunice, să se privească în ochi, să fie copii, să râdă sau poate chiar şi să iubească. Şi constată că tocmai această uitare este ceea ce le dă curajul să-şi continue vieţile. „Oamenii uită. Astfel, ei pot să se bucure şi să cânte”». (Yiannis Paraskevopoulos)